Joia Mare din Săptămâna Patimilor, tradiții și obiceiuri. Ce NU trebuie să faci astăzi, 2 mai 2024

Joia Mare din Săptămâna Patimilor se mai numeşte Joia Neagră sau Joimăriţă. Iată care sunt tradițiile și obiceiurile în această zi plină de însemnătate religioasă.

În Joia Mare, cunoscută și drept Joia Neagră sau Joimărița, gospodinele vopsesc ouăle, iar cei care dorm și lenevesc sunt considerați puturoși și netrebnici până anul viitor. Astfel, că nu vor reuși să-și îndeplinească niciun obiectiv.

În această zi, femeile vopsesc ouăle. Cine n-a terminat de tors nici că mai toarce. Joimăriţa le pedepseşte pe femeile leneşe, le bate peste degete şi le arde cânepa netoarsă. Nu se lucrează în această zi. Se face, în schimb, borş. Borşul din Joia Mare ţine tot anul. În timp ce fetele fac iar vrăji, ca să fie plăcute băieţilor.

Citește și: CELE MAI BIZARE TRADIŢII DIN SĂPTĂMÂNA MARE! CE ESTE INTERZIS SĂ FACI ÎNAINTE DE PAŞTE

În Joia Mare se pomenesc cei care au trecut în neființă

Irina Nicolau scrie în „Ghidul sărbătorilor româneşti” (Humanitas, 1998) că „pentru morţi se fac focuri din vreascuri rupte cu mâna, netăiate. Pe lângă foc se aşează scaune, se pune pâine cu vin, se tămâiază. În această zi morţii se pregătesc să vină pe pământ, aşa că trebuie să fie ajutaţi şi primiţi bine. Pe morminte se varsă apă şi se pun lumânări şi aşchii de lemn aprinse. Copiii umblă prin sat cu toaca şi cântă: ,,Toacă tocănelele,/ Joi, Joimărelele./ Paşte popa vacile/ Pe toate ogaşele,/ Duminică-i Paştele”.

https://www.gandul.ro/actualitate/cu-ce-se-ocupa-copiii-lui-mircea-diaconu-actorul-a-fost-un-om-implinit-20380870

Care este cel mai rău aliment pentru diabet, potrivit medicului Adrian Copcea

În Joia Mare femeile vopsesc ouăle. Cele roşii se numesc merişoare. Cele cu modele se numesc, de la o zonă la alta, ouă împistrite, încondeiate, scrise, pictate ( pictate cu ceară ), muncite, chinuite. Legendele despre ouăle de Paşte sunt foarte numeroase. Primul ou încondeiat de încercare se numeşte . Se vopsesc şi ouă negre dar mai rar. Numele motivelor de pe ouă sună familiar: brâul popii, suveica, oala legată, crucea rusească, roata carului, mânecă sucită, floarea Paştelui, brăduţul, cercelul doamnei, lintea, garoafa, frunza nucului, ghiocelul, grâul câmpului, calea rătăcită, fluturul, peştele, păianjenul, laba gâştei, aripioara, berbecele, unghia caprei, urechile iepurelui, creasta cocoşului, laba broaştei, laba racului, laba cârtiţei, inelul ciobanului, cârja, steaua, fluierul ciobanului, pălăria neamţului.

Ce reprezintă oul roșu

Ouăle muncite nu se dau de pomană – nu le primeşte Dumnezeu. Unele sunt pline, deci se pot mânca, altele, goale, se înşiră pe aţă şi se pun la icoană.  Numai oul roşu se duce la câmp; el se păstrează peste an ca să te apere de farmece. Şi Dracu tot de ouăle roşii se interesează. Cică el de două lucruri întreabă: dacă oamenii mai colindă şi dacă mai fac ouă roşii. Când n-or mai face asta, Dracu devine stăpân peste lume. Se spune că oamenii care ciocnesc între ei ouă de Paşte se întâlnesc pe lumea cealaltă. Se ciocneşte capul cu capul şi dosul cu dosul. În prima zi de Paşte se ciocneşte numai cap cu cap.

Cel mai mic (în vârstă, în importanţă) ţine oul şi cel mare îl ciocneşte: Hristos a înviat!, Adevărat a-nviat!. Se ciocneşte şi pe luate – cine sparge oul are voie să-l ia, iar dacă partenerul refuză să i-l dea, pe lumea cealaltă îl va mânca stricat şi uns cu păcură. După unii ouăle se ciocnesc până la Înălţare. Alţii cred că mai poţi s-o faci de Duminica Mare a Rusaliilor.

Joia patimilor este închinată amintirii a patru evenimente din viaţa lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea arhierească înainte de Patimi, unde accentul cade pe iubire şi începutul Patimilor prin vinderea Domnului Iisus Hristos.

Citește și: ÎN CE ZI SE VOPSESC, DE FAPT, OUĂLE DE PAȘTE. UN CĂLUGĂR A EXPLICAT MOTIVUL: ”SE SIMTE O ENERGIE…”

FOTO: Shutterstock