Evaluarea Națională 2026 a debutat cu proba la Limba și literatura română. La ieșirea din sălile de examen, mulți elevi au declarat că subiectele au fost accesibile și că s-au descurcat mai bine decât se așteptau. Însă, chiar dacă subiectele au părut pentru mulți ușoare, nici în acest an nu au lipsit tradiționalele „perle” ale elevilor. Ce au găsit de această dată profesorii în lucrări?
Prima probă din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a a fost cea la Limba și literatura română. Candidații au avut de rezolvat mai multe exerciții pe baza unor fragmente din „Mesteceni de hârtie”, de Veronica D. Niculescu, și „Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee”, de Carmen Strungaru. Iar perelele au părut imediat.
Ca în fiecare an, profesorii ce corectează lucrările au descoperit numeroase perle care le-au stârnit amuzamentul. Ei bine, pe baza fragmentului din „Mesteceni de hârtie”, s-au făcut numeroase greșeli. Iar cea mai frecventă perlă este forma „broascei”. Un profesor evaluator a declarat că în aproximativ 75% dintre lucrările corectate a întâlnit forma greșită. Mai exact, elevii se pare că au uitat că substantivul feminin „broască”, la genitiv singular, ia forma „broaștei”.
Alți elevi au scris că „Mâna broaștei s-a rupt”, o formulare lipsită de logică, deși corectă din punct de vedere gramatical. Unii elevi au venit și cu formulări neașteptate precum: „în text se prezintă găsirea broaștei pentru a o tipografia” sau „Vladimir și-a dat seama ce full de broască e”.
Printre greșelile de ortografie întâlnite constant s-au numărat scrierea cuvântului „fica” în loc de „fiica” și folosirea celebrului „decât” în locul lui „doar”.
De asemenea, mulți au confundat pasărea din text, un stârc, cu o parte a corpului uman. Un elev a scris: „corectorul de ziar avea grijă de animale – o broască, un uliu și un sfârc”. Într-o altă lucrare, „stârcul” a devenit „stârv”.
Și fragmentul de text din „Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee” a generat multă confuzie printre elevi. Un candidat a spus că în text este vorba despre „o femeie care se plimbă prin Papua, care nu-i place laptele de cocos și vrea să rupă arborii de cacao”. Un alt elev a scris că „zeama de cocos are gust de salcie”, în loc de „sălciu”.
Și exercițiul în care elevii au trebuit să scrie despre importanța darurilor simple a generat numeroase perle. Un elev a scris ca astfel de cadouri trebuie prețuite, „dar să fie și mai scumpe din când în când”. Tot el a mai spus că „De la bunicii mei, primesc mereu haine și pantofi, dar mi-a promis și un lanț de aur pe care să-l aleg eu.”
Un alt elev a apreciat că: „Uneori, un dar simplu poate fi foarte prețios! De exemplu, poți primi un covrag de ouă, din care ies mulți pui, care fac iar ouă. Și apoi ai foarte mulți pui!”. Iar un alt elev a spus că: „Mamele prețuiesc mereu darurile simple, iar copiii darurile pe care le vor ei.”
CITEȘTE ȘI: