Matcha, suplimentele și băuturile vegetale sunt cu adevărat aliați ai sănătății? Ce spun specialiștii

Prezentate drept simboluri ale unui stil de viață „healthy”, matcha, suplimentele alimentare, băuturile vegetale și sucurile detox au devenit omniprezente. Însă dincolo de imaginea lor perfectă de pe rețelele sociale, realitatea este mai nuanțată. Așa cum explică specialiștii în diagnostic funcțional și nutrițional, multe dintre aceste produse pot deveni problematice atunci când sunt consumate excesiv, un punct de vedere analizat și în Vanity Fair.

Cultura „healthy” și promisiunea longevității

Matcha, capsulele cu probiotice, laptele vegetal sau sucurile verzi sunt adesea promovate ca soluții miraculoase pentru energie, detoxifiere și sănătate pe termen lung. Imaginile cu băuturi verzi și suplimente atent aliniate transmit ideea unui control total asupra corpului. Totuși, potrivit lui Tehani Leprieur, aceste tendințe pot crea mai degrabă dezechilibre decât beneficii, mai ales atunci când sunt urmate fără discernământ și fără a ține cont de nevoile reale ale organismului.

Matcha este o pulbere de ceai verde extrem de concentrată, bogată în oxalați. Acești compuși se regăsesc natural și în alte alimente considerate sănătoase, precum spanacul sau migdalele, însă în cantități mari pot forma microcristale în organism. Acumularea lor poate duce, în timp, la tulburări digestive, infecții urinare sau chiar la formarea calculilor renali. Consumat ocazional, matcha nu ridică probleme, însă transformat într-un ritual zilnic, din pură modă, poate deveni un factor de risc.

Băuturile vegetale, un fals prieten

Demonizarea laptelui de vacă a dus la popularitatea băuturilor vegetale, însă puține dintre cele disponibile pe piață sunt cu adevărat curate. Multe conțin uleiuri vegetale adăugate pentru textură și spumă, uleiuri considerate inflamatorii și asociate cu rezistența la insulină. Combinația dintre matcha și laptele de migdale, de exemplu, adună mai multe surse de oxalați într-o singură băutură, amplificând riscurile metabolice. Alternativa mai sigură rămâne laptele de cocos simplu, fără zahăr sau uleiuri adăugate, sau produsele lactate de calitate, provenite din surse controlate.

Suplimentele nu ar trebui să urmeze tendințele de pe Instagram, ci să răspundă unor carențe dovedite. Administrate la întâmplare, ele pot crea stres oxidativ și dezechilibre interne. Probioticele, de pildă, pot deregla microbiota dacă sunt luate fără indicație clară, iar vitamine considerate inofensive, precum vitamina E, pot deveni toxice în exces. Corpul funcționează pe principiul echilibrului, nu al acumulării.

Sucurile de fructe, chiar și cele proaspăt stoarse, sunt în esență surse concentrate de fructoză. Ele provoacă creșteri rapide ale glicemiei și solicită excesiv ficatul, mai ales atunci când sunt consumate dimineața. Fructul întreg, cu fibrele sale, rămâne o alegere mai bună. În cazul legumelor, sucurile pot fi utile, dar trebuie alese cu grijă, mai ales pentru persoanele sensibile la oxalați.

Mesajul central este simplu: nu produsul în sine este problema, ci dozajul și contextul. Matcha, suplimentele sau băuturile vegetale pot avea un loc într-un stil de viață echilibrat, dar nu sunt soluții universale. Sănătatea reală se construiește prin adaptare personală, nu prin urmarea orbească a tendințelor virale.

CITEȘTE:

 „Injecțiile pentru slăbit” ale naturii. Ce alimente au aceleași efecte ca medicamentele

 Fructul complet pe care trebuie să îl consumi toată iarna. Dr. Mihaela Bilic: „Se mestecă și pielița, dar nu se bea cu paiul”