Momente emoționante la căpătâiul actriței Ilinca Tomoroveanu. Aplauze în fața Teatrului Național

Trupul Ilincăi Tomoroveanu a fost depus, sâmbătă, înainte de înmormântare, în foaierul Sălii Studio a Teatrului Naţional IL Caragiale din Bucureşti,acolo unde peste 150 de colegi și apropiați au mers să își ia rămas bun. În momentul în care sicriul a fost scos, cei prezenți au aplaudat minute în șir.

Alături de soțul actriței, Traian Stănescu, au mai fost prezenți Adrian Titieni, Dorina Lazăr, Cecilia Bârbora, Irina Movilă, Monica Davidescu ca și un grup îmbrăcat în costume tradiționale purtând o coroană din partea comunei Rășinari, localitate de care actrița a fost legată ca descendentă a poetului Octavian Goga. De altfel, ceremonia de la Teatrul Național a fost deschisă de grupul care a cântat versurile lui Octavian Goga.

„Sunt foarte tulburată”, a spus presei Adela Mărculescu, colega actriței pe scena Teatrului Național.

„A fost foarte importantă pentru mine, încă de la primele spectacole în care am jucat. A crezut în mine”, a povestit marcată de emoție Lamia Beligan amintindu-și rolul pe care l-a avut regreta Ilinca Tomoroveanu pentru primele sale apariții pe scenă.

TRUCUL care te ajută să cureți rapid ouăle fierte de coajă. Cele mai...

Dispută Mândruță-Dan Negru despre Lumina Sfântă: „E de datoria noastră să spunem oamenilor...

Și actorul Florin Piersic a avut un mesaj impresionant pe Facebook: „Da, da, stiu! Am auzit de atatea ori ca moartea face parte din viata… doar ma trag dintr-o familie de preoti… dar, va rog, va rog sa ma iertati ca nu pot, nu vreau sa invat aceasta lectie! Timpul vindeca orice rana?! Nu-i adevarat! Invatam sa traim cu durerea de a fi pierdut pe cineva drag, intr-o lume noua care ne devine tot mai rece, tot mai straina. Ilinca, minunata mea partenera si prietena, „caprioara” scenei Teatrului National, ce tare as vrea ca cineva sa imi scrie, ca nu-i adevarat ca tu nu mai esti, ca a fost o gluma sinistra, ingrozitoare! … astept, dar vorbele astea nu vin…

Ai debutat alaturi de mine in “Moartea unui Artist”, ai fost sora mea, Oana, in “Apus de soare”, unde am avut amandoi privilegiul de a fi alaturi pe scena cu marele George Calboreanu, dar mai ales, ai fost minunata mea Katie, in “Heidelberg-ul de altadata”. Traian Stanescu, partenerul tau de scena dar si de viata, spunea asa:” In tot teatrul romanesc, nu exista pereche mai frumoasa ca Ilinca si Florin”. Te-am iubit, Ilinca in toate aparitiile tale pe scena alaturi de mine si de toti colegii nostri minunati. Te iubesc si astazi si voi iubi mereu amintirea ta. Sufar grozav la gandul ca tu nu mai esti. Dragul meu Traian, te imbratisez ca pe un frate, te tin aproape de inima mea, pentru ca stiu cat de mult ti-ai iubit sotia! Toate lacrimile din sufletul meu, nu pot alina pierderea Ilincai Tomoroveanu”, a scris Florin Piersic, pe Facebook.

Ilinca Tomoroveanu a fost nepoata lui Octavian Goga

Ilinca Tomoroveanu s-a născut pe 21 august 1941, la Bucureşti. A studiat la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, promoţia 1964, clasa profesor Costache Antoniu, asistent Ion Cojar și a fost colegă cu Valeria Seciu, Mariana Mihuţ, Ion Caramitru, Rodica Mandache, Florina Cercel, Ovidiu Iuliu Moldovan, Costel Constantin, Ștefan Radof, Virgil Ogășanu. A debutat pe scena teatrală în anul 1964, la Teatrul Naţional Bucureşti în rolul Cristinei din piesa „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu, în regia lui Horea Popescu. Cariera ei este legată în totalitate de Teatrul Naţional din Bucureşti, teatru cu a cărui activitate s-a identificat.

A fost nepoata lui Octavian Goga și s-a simțit foarte atașată de Rășinari, locul unde s-a născut poetul, și pe care îl considera a fi „cel mai frumos de pe lume (…) Livada mea de vișini”. În 1999, pentru a-i păstra vie memoria și opera poetului a înființat alături de alți descendenți și de câțiva importanți oameni de cultură din București, Sibiu, Cluj și Rășinari o Fundație culturală care îi poartă numele lui Octavian Goga, cu sediul la Rășinari, a cărei președintă de onoare a fost.

Ilinca Tomoroveanu a fost distinsă cu Medalia Comemorativă Mihai Eminescu (2000) şi decorată cu Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor (2004). Din 2005 a fost director artistic al Teatrului Naţional din Bucureşti.