Arheologii au descoperit în Egipt o serie de artefacte antice importante, printre care mobilier funerar din epoca faraonilor, ruinele unei bazilici romane și un cap din marmură al Afroditei, zeița greacă a iubirii și frumuseții.
Descoperirile fac parte din eforturile autorităților egiptene de a impulsiona turismul și de a aduce venituri suplimentare unei economii aflate sub presiune. Un element central al acestei strategii este inaugurarea, în noiembrie, a mult așteptatului Mare Muzeu Egiptean, amplasat în apropierea celebrelor Piramide din Giza și a Sfinxului.
Rămășițele bazilicii și capul Afroditei au fost descoperite într-o necropolă antică din provincia Beni Suef, situată la aproximativ 130 de kilometri sud de Cairo, a anunțat Ministerul Turismului și Antichităților.
Necropola Ehnasiya, cunoscută în perioada romană sub numele de Heracleopolis Magna, a fost unul dintre cele mai importante orașe ale Egiptului antic.
Mohammed Abdel-Badei, șeful departamentului de antichități din cadrul Consiliului Suprem al Antichităților, a declarat că au fost identificate blocuri uriașe de piatră, de până la 45 de tone, folosite la construcția bazilicii. Trei dintre acestea se află încă în poziția lor originală.
Capul Afroditei, cu dimensiuni de aproximativ 24 pe 25 de centimetri, păstrează detalii remarcabile ale chipului și părului ondulat al zeiței, reflectând tradițiile artistice ale perioadelor greacă și romană.
Arheologii au descoperit și inscripții asociate faraonului Senusret al III-lea, care a domnit între anii 1837 î.Hr. și 1819 î.Hr., în timpul Dinastiei a XII-a.
Inscripțiile conțin numele de tron și numele de naștere ale conducătorului, cunoscut și sub numele de Sesostris al III-lea, considerat unul dintre cei mai importanți faraoni ai Regatului Mijlociu al Egiptului.
Printre obiectele scoase la lumină se numără fragmente de statui murale și matrițe din teracotă folosite, cel mai probabil, la fabricarea monedelor în perioada romană.
Potrivit specialiștilor, aceste descoperiri confirmă faptul că Ehnasiya era un important centru economic și comercial în perioada în care Egiptul făcea parte din Imperiul Roman, între anul 30 î.Hr. și anul 395 d.Hr.
O altă descoperire importantă a fost făcută în cartierul Matariya din Cairo, care făcea parte odinioară din vechiul oraș Heliopolis.
Arheologii au găsit un mormânt din cărămizi de lut ce conținea rămășițe aurite într-un sicriu, despre care se crede că aparținea unei personalități militare.
Tot aici au fost descoperite obiecte cosmetice, inclusiv o oglindă din cupru și recipiente din alabastru folosite pentru păstrarea kohlului, un produs cosmetic utilizat în Antichitate.
Printre artefacte se află și cinci perechi de cercei din metal galben, de diferite dimensiuni, despre care specialiștii cred că sunt confecționați din aur.
Autoritățile egiptene speră că noile descoperiri vor contribui la dezvoltarea turismului, unul dintre cele mai importante sectoare economice ale țării.
Industria turistică a fost afectată în ultimii ani de instabilitatea politică de după revolta din 2011, de pandemia de COVID-19 și de efectele economice ale războiului dintre Rusia și Ucraina, două state care reprezintă surse importante de turiști pentru Egipt.
Cu toate acestea, sectorul și-a revenit puternic. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 19 milioane de turiști au vizitat Egiptul în 2025, cu 21% mai mulți decât în anul precedent.
În primele patru luni din 2026, țara a primit deja 6,1 milioane de vizitatori, comparativ cu 5,7 milioane în aceeași perioadă a anului trecut, semn că interesul pentru patrimoniul istoric al Egiptului continuă să crească.