Povestea fetei care a inspirat cel mai SHARE-uit mesaj de pe Facebook in Romania! Citeste un nou text si da-l mai departe!

In urma cu cateva zile, Facebook-ul vuia si toata lumea distribuia si comenta o frumoasa, dar trista poveste de dragoste.

„E ziua ei liberă, dar nu şi a lui. A plecat la muncă înainte să se trezească ea, nici măcar nu a intrat în dormitor să-i spună bună dimineaţa. Se aşează la masa din bucatarie şi îşi aprinde o ţigară. E o cană cu cafea în microunde, apasă butonul şi o încălzeşte. E încă ursuză şi nu vede biletul de pe masă. Aprinde televizorul din bucătărie şi trecând de pe un canal pe altul se opreşte pe un post muzical. Era melodia lor. Ii dă o stare de bine şi începe să o fredoneze uşor, deşi nu are ureche muzicală.
Işi aruncă privirea pe masă şi vede biletul. Ridică o sprânceană şi deschide biletul împaturit în două, îşi pune ochelarii şi începe să citească.
“Bună dimineaţa, iubito. Nu aveam somn, m-am trezit pe la 3 dimineaţa şi m-am gândit să-ţi scriu. Nu ţi-am mai scris demult, ştiu că îţi plăcea asta. Ţi-am lăsat cafeaua în microunde şi ţi-am făcut nişte clătite, sunt în dulap.
M-am gândit să-ţi ţin companie azi, deşi nu sunt lângă tine. Am program scurt că e sâmbătă, dar nu voiam să te las singură. Vezi că lângă clătite mai e un bilet, vorbim acolo. Te pup.”

Se ridică de pe scaun, umblă prin dulap şi găseşte o farfurie cu clătite rulate. Sunt cu gemul ei preferat, cel de caise. Sub farfurie se află un alt bilet.

“Imi cer scuze că am ars prima clatită, dar ştiu că ţie îţi plac şi astea arse. Cum sunt? Mi-au ieşit bine? Mi-ar fi plăcut să mă vezi cum le întorc în aer, un adevărat maestru. Ştiu că ai venit direct în bucătărie să fumezi, mi-ar fi plăcut să bem cafeaua împreună. Acum probabil stai picior peste picior pentru că faci pe tine şi vrei să termini de citit biletul. Pe asta l-am facut mai scurt, cât să apuci să mănânci o singură clatită. Următorul bilet e în baie, sub tubul de pastă de dinţi. Vorbim acolo.”

Uşurată că s-a terminat biletul, se şterge cu un şerveţel pe degete şi fuge spre baie. Ia biletul şi îl citeşte.

“Pun pariu că eşti relaxată acum. Aseară te-ai agitat mult, mi-ai dat coate şi m-ai dezvelit. Cred ca iar ai visat că te urmareşte cineva, te încruntai foarte tare. Te-am trezit să te liniştesc şi mi-ai spus că nu ai furat florile, că le-ai găsit acolo pe masă. Am zâmbit şi te-am lăsat să dormi, eram sigur că nu o să îţi aminteşti. Dupa vreo o oră am simţit nevoia să te pup pe frunte, şi te-am pupat. Ai zis “mhm”, de parca m-ai aprobat. Imi place să dorm cu tine, e o adevarată aventură în fiecare seară.
Ai terminat? Mergem pe balcon? Hai.”

Se spală pe mâini, apoi se spală pe faţă şi pe dinţi.
Pe balcon găseşte un bilet şi o foaie mototolită aruncată pe jos. Ia foaia şi o citeşte.

“Vezi cât de bine te cunosc? Eram sigur că o să ridici întâi foaia asta mototolită. Nu scrie nimic în ea, dar poţi să citeşti biletul.”
Ea zambeşte şi deschide biletul.
“Stăteam pe balcon azi dimineaţă, fumam o ţigară şi mă uitam spre fântână. Era aşa linişte încât auzeam numai apa. Am stat şi m-am gandit la cât de fericit mă faci tu pe mine şi mă gândeam să îţi fac o surpriză. Iţi mai plac surprizele? Ce întrebare, nu..? Ţi-am luat ieri un cupon de la un salon de masaj, cu tot cu împachetari în algele alea scârboase. Vezi că stai pe cupon, e sub păturica de pe băncuţă, ia-l de acolo şi hai înapoi în bucătărie să mai vorbim că ţi se răceşte cafeaua. Ne vedem în congelator.”
Zambeşte timid şi împachetează înapoi biletul. Se ridică şi scoate de sub paturică un plic roz care conţinea cuponul. Cu gura până la urechi face paşi lenţi către bucătărie, citind.
Ajunge în dreptul frigiderului şi deschide congelatorul. Găseşte un bilet şi o îngheţată Panda.

“Surprizăăă, ţi-am luat ieri o îngheţată Panda. Am vrut să ţi-o dau aseară, dar dacă tot te-a durut burtica am hotărât să ţi-o dau azi. Tocmai bine că s-a integrat perfect în scenariul de azi. Sper că eşti la fel de entuziasmată ca mine pentru ideea asta cu biletele, sper că nu te plictisesc.
Azi împlinim un an de când suntem împreuna şi voiam să îţi spun la mulţi ani într-un mod mai puţin firesc. Du-te până la şifonier şi uită-te acolo unde îmi ţin eu cămăşile. Vezi că în pantofi mai e un bilet. Cum care pantofi? Du-te odată!”

Se duce într-un suflet către şifonier şi găseşte o pungă de cadouri în care erau pantofii pe care îi probase cu două zile înainte, în mall, dar nu i-a cumpărat pentru că erau prea scumpi. În pantofi se afla un bilet.

“Ia vezi, îţi vin? La mulţi ani, iubita mea. Să-i porţi sănătoasă. Când termini de admirat piciorul perfect, vino înapoi în bucătarie. Mă găseşti în ibricul roşu.”

Ea se duce în bucătărie, caută peste tot şi nu găseşte niciun ibric roşu. Se enervează şi începe să răscolească peste tot şi îl găseşte ascuns într-o oală cu capac. Ia biletul din ibric şi îl deschide.

“De-asta te iubesc eu. Nu mi-ar fi dat prin cap să caut în oala aia cu capac. Tu nu renunţi niciodată, de-aia nu ai renunţat la mine. Stii că pot mai mult, aşa cum ştiai că există un bilet într-un ibric roşu.”
Azi am încercat să-ţi arat că, deşi m-am schimbat, nu am uitat de noi. Incă ţin minte ce îţi place, ce îţi doreşti şi ce nu mai fac. Păcat că nu mi-a venit ideea asta acum un an, când ne-am despărţit.
Poate nu mai stăteam singur într-o bucătarie goală visând cu ochii deschişi că încă umbli prin casă..„

Am gasit-o pe autoarea textului!

Oana Torok este din Baia Mare si acum se ocupa deun ONG, dupa ce a avut nu mai putin de 3 restaurante, alaturi de fostul ei sot.„Textul este o reflexie a ceea ce mi-as fi dorit eu sa se intample, la un moment dat in viata mea. Am trecut printr-un divort.. Fapt care poate explica dorinta de mai sus. Nu vreau sa par prea siropoasa, insa am crezut mereu in iubire ca fiind scopul suprem al existentei, iar pentru institutia casatoriei am un respect aparte. Tocmai de aceea, in momentul in care propria mea casnicie a inceput sa se transforme si sa nu mai corespunda idealurilor mele, am renuntat la ea. Din respect pentru mine, pentru ce anume insemna (principial) pentru mine, si pentru ceea ce vreau sa transmit celor din jurul meu. Am decis sa o inchei datorita faptului ca am crezut, si cred, atat de mult in iubire, in faptul ca pot si am dreptul sa o traiesc. Cu orice pret. Contrar conceptiilor generale, nu am divortat pentru ca mi-am pierdut speranta, ci pentru ca inca o aveam”, a povestit Oana pentru CANCAN.ro.

Visul ei cel mare este, bineinteles, sa reuseasca sa publice o carte, dar a fost luata si ea prin surprindere de succesul neasteptat al textului ei, mai ales ca il scrisese in 2010.

Oana are si o noua recomandare pentru cei carora le place sa citeasca, iar alte texte ale ei le puteti gasi pe blogul ei, http://oanatorok.wordpress.com.

„Exact asa cum am sperat, am avut norocul de a cunoaste iubirea asa cum numai in carti sau in filme am vazut-o, lucru pentru care sunt extrem de recunoscatoare, desi mi-a adus pe cat de mult extaz, pe atat de multa agonie. Nu iubesti cand vrei tu sa iubesti si nici atunci cand crezi că iubesti.. iubesti doar atunci cand iubesti. Stiu cu certitudine ca iubirea aceea de poveste exista.. ceea ce nu am aflat, inca, e daca poate sa dureze toata viata…”

De ce înşelăm des, dar părăsim rar?

A fi infidel, a înşela, a trăda, a comite adulter- spune-i cum vrei tu- este un subiect foarte interesant şi în plus, inepuizabil.
In autobiografia sa Bill Clinton a scris, printre multe altele, că niciodată nu a căutat în mod special să se culce cu femeile pe care le întâlnea. Conversaţia ducea acolo.. era primul lucru ce îl atrăgea la o femeie.
Să stai de vorba cu o persoană interesanta şi capabilă este unul dintre cele mai frumoase şi sănătoase lucruri pe care le poţi face.. Si se ştie foarte clar că femeile vorbesc mult mai bine decât barbaţii. În general. Astfel, mulţi bărbaţi au fost cuceriţi de unele femei printr-o simplă conversaţie.

De zeci de ani statisticile au arătat că mai mult de 80% dintre bărbaţi au înşelat, sau au de gând să înşele, într-un anumit punct al relaţiei lor. De ceva ani încoace s-a ajuns la concluzia că da, bărbaţii înşala SI din cauza sexului.. dar pentru foarte mulţi barbaţi acesta nu mai este scopul principal, ci doar unul dintre mijloace. Unul dintre mijloace pentru a-şi atinge scopul : intimitate si comunicarea veritabilă.
Sunt sigură că acest lucru va şoca multe femei, mai ales pe cele căsătorite. Din ce în ce mai mulţi bărbaţi dintre cei care înşala, spun că o fac pentru o conexiune emţională de care nu mai au parte in căsnicia lor..
Abia apoi apare în scenă sexul. Bărbaţii înşală ‘din toată inima’.
Si femeile şi bărbaţii tânjesc după legături sentimentale.. Insă trebuie să menţionez o diferenţă de percepţie cât se poate de evidentă : femeile care înşala sunt mult mai aspru judecate decât bărbaţii. Ele sunt aproape demonizate. Fapta lor este ‘ireparabilă’.. gestul lor este ‘incalificabil’.. trădarea lor este supremă. Hmm.

De ce înşelăm? Din cauza rutinei sexuale? Din cauza emoţiei plăcute de a descoperi ceva nou ? Pentru că nu suntem prinşi? Din cauză că nu suntem fericiţi?
Toate astea şi multe altele.
Azi, Superman si Superwoman işi fac timp pentru orice în afara relaţiei lor. Dacă nu ne ocupam de noi, ca şi cuplu, flacăra se stinge încet, ajungem să trăim într-un morman de cenuşă călduţă.. şi atunci începem să căutăm scânteile dorinţei în altă parte. Acest subiect este aproape întotdeauna pictat în alb şi negru si se greşeşte mult procedând aşa. Nuanţele de gri sunt cele mai importante.
Dacă:
– Ne dam seama ca în relaţia noastră au avut loc mai multe dezamăgiri, dar le trecem cu vederea..
– Suntem copleşiţi de o atracţie mentala faţă de altă persoană..
– Avem o relaţie de durată dar suntem in mod constant atraşi de alte persoane..
– Căutăm conexiune sentimentală, dar găsim doar intrigi..
– Incercăm să ne convingem pe noi înşine că “suntem doar prieteni” cu unul dintre colegi chiar dacă în adâncul nostru ne agăţăm de o iluzie..
Dacă..
– Credem că o aventură sentimentală nu e reală doar pentru că nu s-a întâmplat nimic sexual între noi..
– Atunci când dragostea şi pasiunea dispar din relaţia noastră, ne spunem că “nu contează.. importante sunt respectul şi ataşamentul”..

Dacă ai simţit măcar două lucruri din cele scrise mai sus.. înseamnă că îţi cauţi dragostea în locul greşit. Inseamnă că te complaci. O relaţie de iubire nu poate fi bazată decât pe iubire. Nu pe respect.. nu pe ataşament. Pe iubire. Si din iubire vine respectul, nu invers.
Inseamnă că eşti prizioner în propria capcană şi nici măcar nu încerci să deschizi uşa, chiar dacă ai cheia în mâna ta.
Inseamnă că îţi petreci viaţa alături de o persoană care nu te completează. Inseamnă că te condamni singur şi că îţi meriţi soarta.
Inseamnă că nu ai curaj să-ţi cauţi propria fericire.
Si mai important.. treci pe lângă toate persoanele care ar putea sa îţi ofere starea psihică, fizică şi spirituală de care ai cu adevărat nevoie.
De ce majoritatea oamenilor pretind că vor să fie fericiţi, dar nu fac aproape nimic pentru asta?
De ce aleg să rămână într-o relaţie care nu le ofera ceea ce îşi doresc.. acele sentimente si lucruri dupa care tânjesc?
..De ce continuă să aştepte fericirea acolo unde iubirea a dispărut..?
Partea cea mai proastă e că toată lumea îţi spune că e perfect normal ce se întâmplă cu voi, şi te priveşte ca pe o idealistă naivă dacă mai speri la fluturi în stomac, romantism natural şi nu forţat, la emoţii sau mai ştiu eu ce alte ‘prostii’ de genul acestora.
E păcat că se întamplă aşa.
Nu asa ar trebui sa fie.
Să fiu eu oare singura care crede în SE POATE pentru toată viaţa?

Diana Babeanu