Prea multe opțiuni îți obosesc creierul. Psihologii explică de ce mai puține variante ne fac mai fericiți

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

De la alegerea unei perechi de blugi până la decizia privind un abonament, un telefon sau un serial, omul modern este obligat să facă sute de alegeri în fiecare zi. Potrivit publicației Associated Press, această avalanșă de opțiuni nu ne face mai liberi, ci dimpotrivă: ne poate provoca anxietate, oboseală mentală și chiar insatisfacție față de propriile decizii.

De ce prea multe opțiuni ne fac mai puțin fericiți

În cultura occidentală există convingerea că mai multe opțiuni înseamnă automat decizii mai bune. Cu cât ai mai multe variante din care să alegi, cu atât cresc șansele să găsești produsul perfect, partenerul ideal sau locul de muncă visat. Psihologii spun însă că realitatea este adesea exact opusă.

Barry Schwartz, profesor emerit de psihologie la Swarthmore University și autorul volumului „The Paradox of Choice”, afirmă că sute de studii au demonstrat că excesul de opțiuni poate deveni o povară.

„Există sute de cercetări care arată că și lucrurile bune pot deveni prea multe”, spune Schwartz.

Potrivit acestuia, limitarea numărului de decizii pe care le luăm zilnic poate reduce zgomotul mental și poate îmbunătăți starea de bine.

Când prea multe variante duc la blocaj total

Schwartz oferă numeroase exemple în care existența unui număr foarte mare de opțiuni îi determină pe oameni să nu mai aleagă nimic. În Statele Unite, de exemplu, persoanele care aveau la dispoziție mai multe planuri de asigurare pentru medicamente erau mai puțin dispuse să aleagă unul. Același fenomen a fost observat și în cazul fondurilor private de pensii: cu cât angajații aveau mai multe variante de investiții, cu atât erau mai puțini cei care se înscriau.

Același mecanism funcționează și în situațiile aparent banale. Un studiu devenit celebru a arătat că într-un magazin gourmet clienții cumpărau mai multe borcane de dulceață atunci când aveau de ales dintre șase sortimente, comparativ cu situația în care erau expuse 24 de variante.

Un alt experiment a demonstrat că studenții acceptau mai des să realizeze un proiect suplimentar atunci când puteau alege dintre șase teme, nu dintre treizeci.

„În loc să te simți eliberat de atâtea opțiuni, ajungi să te simți paralizat. Poți face orice și tocmai de aceea nu mai știi ce să alegi”, explică Schwartz.

Creierul încearcă permanent să economisească energie

Daniel Willingham, profesor de psihologie și cercetător în neuroștiințe la University of Virginia, spune că explicația ține de modul în care funcționează creierul uman. Rezolvarea unei probleme consumă mult mai multă energie decât repetarea unui comportament deja cunoscut. Din motive evolutive, creierul încearcă întotdeauna să găsească soluții pe care le-a folosit deja, apelând la analiză doar atunci când este absolut necesar.

„Altfel spus, dacă ești obligat să gândești foarte mult, înseamnă că lucrurile nu merg prea bine”, afirmă Willingham.

Asta explică și de ce oamenii merg adesea pe „pilot automat”, folosind același traseu spre serviciu sau repetând aceleași obiceiuri fără să le mai analizeze.

În plus, în era rețelelor sociale, alegerile au devenit parte din identitatea fiecăruia. Oamenii își compară permanent deciziile cu cele ale altora și ajung să creadă că există întotdeauna o variantă mai bună.

„Când existau doar două branduri de blugi, nimeni nu se aștepta să găsească perechea perfectă. Când ai la dispoziție două mii de modele, începi să crezi că trebuie să existe unul ideal”, spune Schwartz.

De ce este bine să simplifici alegerile de zi cu zi

Jurnalistul și autorul David Epstein spune că, după documentarea cărții sale „Inside the Box: How Constraints Make Us Better”, și-a schimbat complet obiceiurile. Acum evită să piardă timp cu decizii inutile. De exemplu, după ce a găsit un model de tricou care îi vine bine, a cumpărat zece bucăți în culori diferite.

Ideea pornește de la conceptul introdus de psihologul laureat la Premiul Nobel Herbert Simon, care a inventat termenul „satisficing” – combinând cuvintele „satisfying” și „sufficing”. Acest principiu presupune să alegi prima variantă care îndeplinește criteriile importante, fără să cauți obsesiv soluția perfectă.

„Când găsesc un produs care își îndeplinește scopul, îl cumpăr, în loc să citesc sute de recenzii și să mă întreb dacă nu există unul puțin mai bun”, spune Epstein.

Nu trebuie să iei toate deciziile singur

Specialiștii recomandă și delegarea unor alegeri. Dacă ai nevoie de un telefon nou, poți cumpăra modelul recomandat de un prieten în care ai încredere, fără să compari zeci de variante. Pentru deciziile importante, cum sunt investițiile sau planificarea financiară, este mai eficient să consulți un profesionist decât să încerci să analizezi singur toate posibilitățile.

„Dacă ești convins că ești suficient de deștept încât să le rezolvi singur pe toate, de cele mai multe ori te înșeli”, avertizează Daniel Willingham.

Barry Schwartz admite că renunțarea la obiceiul de a analiza fiecare opțiune nu este ușoară. Totuși, spune el, rezultatele merită efortul.

„În timp, vei observa că iei decizii mai ușor, ești mai mulțumit de alegerile făcute și, dintr-odată, poți să economisești chiar și două ore pe zi”, concluzionează psihologul.

CITEȘTE ȘI:

Când două creiere „gândesc la fel”. Cercetătorii au descoperit că undele cerebrale chiar se pot sincroniza

Anthony Hopkins debutează în muzică la 88 de ani. Actorul laureat cu Oscar își lansează primul album orchestral