Psihologii susțin că oamenii care folosesc multe cuvinte vulgare, în timp ce vorbesc sau povestesc ceva, ascund această mare traumă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Folosirea frecventă a cuvintelor vulgare este adesea asociată cu nervozitatea, lipsa de educație sau cu un temperament impulsiv. Totuși, specialiștii din domeniul psihologiei și al lingvisticii atrag atenția că lucrurile sunt mult mai complexe.

Deși înjurăturile nu indică automat existența unei traume sau a unei probleme emoționale, folosirea lor excesivă poate reprezenta, în anumite cazuri, un semnal că persoana respectivă ascunde suferințe profunde ori întâmpină dificultăți în gestionarea propriilor emoții.

Limbajul vulgar contribuie la reducerea nivelului de stres

Mai multe cercetări din psihologie și lingvistică, inclusiv cele realizate de cercetătorii Timothy Jay și Kristin Jay, au analizat rolul limbajului vulgar în comunicarea de zi cu zi. Rezultatele arată că înjurăturile nu au doar o conotație negativă.

În anumite contexte, acestea pot fi asociate cu un nivel mai ridicat de onestitate, cu un vocabular bogat și chiar cu o metodă eficientă de reducere a stresului sau a durerii, atât fizice, cât și emoționale.

Cu toate acestea, psihologii subliniază că atunci când limbajul vulgar este folosit aproape permanent și devine principala modalitate de exprimare, acesta poate ascunde anumite vulnerabilități sau mecanisme de apărare dezvoltate în urma unor experiențe dificile.

Persoanele care înjură frecvent se confrunta cu anxietate

Una dintre explicațiile invocate de specialiști este fenomenul numit alexitimie. Acesta descrie dificultatea unei persoane de a-și identifica, înțelege și exprima emoțiile.

Oamenii care se confruntă cu această problemă pot avea dificultăți în a spune dacă simt frică, tristețe, dezamăgire, rușine sau nesiguranță. În loc să găsească termenii potriviți pentru a descrie stările complexe prin care trec, recurg frecvent la cuvinte vulgare. Pentru ei, această exprimare devine o adevărată „scurtătură emoțională”.

Practic, înjurătura poate lua locul unei explicații elaborate despre ceea ce simte persoana respectivă. În loc să vorbească despre anxietate, frustrare sau neputință, aceasta își exprimă emoțiile printr-un limbaj dur, deoarece nu dispune de instrumentele necesare pentru a le comunica într-un mod diferit.

Specialiștii mai explică faptul că limbajul vulgar poate funcționa și ca un scut împotriva vulnerabilității. Persoanele care au trecut prin experiențe traumatice, precum respingerea, abandonul sau diferite forme de abuz, pot dezvolta un stil defensiv de relaționare. În astfel de situații, cuvintele dure devin o mască prin care încearcă să transmită că sunt puternice, greu de rănit sau chiar periculoase.

„Nu vreau să mai fiu rănit”

Acest comportament nu apare neapărat în mod conștient. Pentru unii oameni, folosirea excesivă a înjurăturilor reprezintă un mecanism de apărare construit în timp.

Scopul principal este de a evita apropierea emoțională și posibilitatea de a suferi din nou. Mesajul transmis indirect poate fi interpretat drept: „Nu vreau să mai fiu rănit”.

CITEȘTE ȘI: Prea multe opțiuni îți obosesc creierul. Psihologii explică de ce mai puține variante ne fac mai fericiți

Când două creiere „gândesc la fel”. Cercetătorii au descoperit că undele cerebrale chiar se pot sincroniza