Şeful Pentagonului aduce trupe în România în scop pur „defensiv”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

”În momentul actual, suntem implicaţi în eforturi de a garanta că Alianţa Nord-Atlantică este relevantă şi pregătită pentru înfruntarea provocărilor”, a declarat James Mattis.

„Statele Unite transferă unităţi militare în ţările baltice, dar şi în Polonia, România şi Bulgaria, în cadrul Operaţiunii «Determinare Atlantică» («Atlantic Resolve»)”, a precizat Mattis.

„Prezenţa militară are un caracter absolut defensiv”, a insistat şeful Pentagonului, citat de Mediafax.

Alianţa Nord-Atlantică a decis, în iulie 2016, consolidarea prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice. Cel puţin şapte state NATO vor contribui cu trupe şi echipamente la efectivele Alianţei Nord-Atlantice din România, în timp ce militari români vor fi trimişi în Polonia, a declarat la sfârşitul lunii octombrie 2016 secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

„Am discutat despre progresele în demersul de consolidare a prezenţei NATO în regiunea Mării Negre, în cadrul unei brigăzi multinaţionale terestre comandată de România. De asemenea, lucrăm la măsuri de tip aerian şi maritim. Sunt bucuros să confirm că numeroase naţiuni au exprimat voinţa de a contribui la prezenţa în regiunea Mării Negre, la nivel terestru, maritim şi aerian. Este vorba de Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia şi Statele Unite. Alţi aliaţi analizează modalităţi de a contribui”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, după reuniunea miniştrilor Apărării desfăşurată la Bruxelles pe 27 octombrie.

Jens Stoltenberg reitera atunci că cei 4.000 de militari suplimentari din ţările baltice şi Polonia sunt o reacţie moderată la decizia Rusiei de a menţine circa 330.000 de militari în apropierea Moscovei, pe flancul vestic al Rusiei şi relativ în apropierea frontierelor Alianţei Nord-Atlantice. Planul NATO este de a crea patru grupuri de luptă cu efective totale de 4.000 de militari, susţinuţi de o forţă de reacţie rapidă formată din 40.000 de persoane.

Cele patru batalioane NATO vor fi comandate de SUA, Germania, Marea Britanie şi Canada, fiind staţionate în Polonia, Lituania, Estonia şi Letonia. Canada s-a angajat să trimită 450 de militari în Letonia, iar Italia va contribui cu 140 de militari. Între 400 şi 600 de militari germani vor ajunge în Lituania, alături de personal din Olanda, Norvegia, Belgia, Croaţia şi Luxemburg.