Situație incredibilă: Româna, a doua limbă din Marea Britanie, dar fără statut oficial

Deși comunitatea românească din Regatul Unit a depășit un milion de persoane, limba română rămâne absentă din sistemul oficial de examinare, o situație care ridică semne de întrebare despre recunoașterea și aprecierea acestei comunități, potrivit publicației The Independent.

În ultimii ani, limba română a devenit a doua cea mai vorbită limbă străină din Marea Britanie, iar în Londra, este depășită doar de engleză. Graiul românesc este prezent tot mai des în viața de zi cu zi, în școli, spitale sau spații publice, reflectând creșterea rapidă a diasporei românești.

Cu toate acestea, în ciuda dimensiunii comunității, românii rămân în mare parte invizibili din punct de vedere instituțional. Spre deosebire de alte grupuri, precum polonezii, care au o prezență consolidată de decenii, românii au avut un parcurs mai dificil, marcat de prejudecăți și de o integrare mai recentă, după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007.

O limbă vorbită, dar nerecunoscută

Unul dintre cele mai evidente paradoxuri este lipsa unui examen GCSE (echivalentul evaluărilor de final de gimnaziu) la limba română. Elevii pot susține examene în limbi precum urdu, portugheză sau chiar ebraică biblică, însă româna nu se regăsește printre opțiuni.

Această absență are consecințe directe asupra elevilor români. Mulți dintre ei cresc vorbind limba acasă, dar nu au posibilitatea de a-și certifica oficial competențele. În timp, acest lucru contribuie la pierderea limbii și la diminuarea identității culturale.

Profesorii subliniază că existența unui examen conferă „statut și valoare” unei limbi. În lipsa acestuia, elevii pot ajunge să considere că limba lor maternă este mai puțin importantă.

Presiunea de a se adapta

În multe cazuri, copiii din familii de imigranți simt presiunea de a se integra rapid și de a-și ascunde originile. Lipsa recunoașterii oficiale a limbii române accentuează această tendință.

Consecințele pot fi profunde. Unii tineri nu mai pot comunica fluent cu bunicii sau își pierd legătura cu țara de origine. În același timp, societatea britanică pierde avantajele bilingvismului, inclusiv beneficii cognitive și economice.

Obstacole birocratice și lipsă de inițiativă

Chiar dacă autoritățile ar aproba introducerea unui examen GCSE la limba română, implementarea nu este garantată. Consiliile de examinare, ca entități independente, nu sunt obligate să ofere noi materii.

Mai mult, acestea invocă necesitatea unui număr minim de elevi interesați pentru a justifica introducerea examenului. Criticii spun însă că această cerință este dificil de îndeplinit în absența unei oferte existente.

O comunitate în căutarea recunoașterii

În prezent, există inițiative civice și politice care încearcă să aducă problema în atenția autorităților. Susținătorii introducerii unui examen GCSE la limba română argumentează că aceasta ar reprezenta un pas important spre recunoașterea unei comunități numeroase, dar adesea ignorate.

În lipsa unor schimbări, sute de mii de copii români riscă să-și piardă avantajul bilingvismului, într-un sistem educațional care, în mod paradoxal, valorizează alte limbi, dar nu și pe a doua cea mai vorbită limbă străină din țară.

CITEȘTE ȘI:

Anii ’90: când românii luau cu asalt Occidentul. De la azil politic, la spargeri care au încins relațiile diplomatice

Persoanele născute după 1 ianuarie 2009 nu vor mai putea cumpăra tutun niciodată. Țara care anunță o măsură drastică împotriva acestui viciu