Toamna îi vine Iașiului suspect de bine. Copoul începe să ruginească, Palatul Culturii arată spectaculos în lumina mai moale a zilelor de septembrie și octombrie, iar orașul parcă își scoate istoria la plimbare. Pentru că Iașiul nu se vizitează doar pentru a bifa niște monumente. Aici poți trece într-un singur weekend de la Mihai Viteazul și Alexandru Ioan Cuza la Eminescu și Creangă, de la una dintre cele mai frumoase biserici ale Moldovei la vechile cartiere evreiești, de la fastul Palatului Culturii la modestia Bojdeucii. Iar printre toate acestea rămâne suficient timp pentru o cafea, o plimbare prin Copou și câteva ore în care să uiți pur și simplu că ai venit cu program turistic.
Un oraș prin care a trecut aproape toată istoria României
Iașiul nu prea are nevoie să-și inventeze povești pentru turiști. Are suficiente. A devenit capitala Moldovei în 1564, după mutarea Curții Domnești de către Alexandru Lăpușneanu, și a rămas pentru secole unul dintre marile centre politice și culturale ale țării.
În mai 1600, Mihai Viteazul s-a proclamat aici domn al Țării Românești, Ardealului și Moldovei. La 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales la Iași domn al Moldovei, înainte ca alegerea sa și la București să deschidă drumul Unirii Principatelor.
Mai târziu, în timpul Primului Război Mondial, după ocuparea Bucureștiului, familia regală, Guvernul, Parlamentul și o mare parte a administrației s-au refugiat la Iași. Între 1916 și 1918, orașul a devenit practic capitala de război a României.
Nu întâmplător, în 2018, Iașiul a primit oficial titlul de Capitală Istorică a României.
Sâmbătă dimineață începe obligatoriu la Palatul Culturii
Dacă ai ajuns pentru prima dată în Iași, Palatul Culturii este punctul firesc de pornire.
Actuala clădire a fost ridicată între 1906 și 1925 pe locul vechii Curți Domnești. Are 268 de încăperi și un turn înalt de 55 de metri, iar în interior funcționează mai multe muzee, printre care Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă și Muzeul Etnografic al Moldovei.
Merită însă privit și din exterior, apoi ocolit prin grădinile Palas. Toamna, contrastul dintre arhitectura neogotică a palatului și vegetația colorată îl transformă într-unul dintre cele mai fotogenice locuri ale orașului.
De aici poți porni la pas pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Este una dintre acele plimbări în care obiectivele turistice vin singure spre tine.
O biserică îmbrăcată în dantelă de piatră
Foarte aproape se află Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, ctitoria lui Vasile Lupu. Exteriorul este extraordinar: fațadele sunt acoperite aproape integral de ornamente sculptate în piatră, diferite unele de altele, care dau impresia unei dantele uriașe.
Și interiorul concentrează o bucată zdravănă din istoria noastră. Aici sunt înmormântați Vasile Lupu, cărturarul și domnitorul Dimitrie Cantemir și Alexandru Ioan Cuza.
La câteva minute se află Catedrala Mitropolitană, unde sunt păstrate moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. În fiecare octombrie, zona devine centrul unuia dintre cele mai mari pelerinaje ortodoxe din România, așa că dacă weekendul coincide cu sărbătoarea din jurul datei de 14 octombrie trebuie luate în calcul aglomerația și restricțiile din centru.
Prin Piața Unirii, cu Cuza la braț
Drumul continuă firesc către Piața Unirii. Aici istoria din manual începe să capete străzi, clădiri și distanțe reale.
Merită văzut și Muzeul Unirii, amenajat într-o fostă reședință domnească a lui Alexandru Ioan Cuza. Apoi poți continua pe strada Alexandru Lăpușneanu, cândva una dintre marile artere comerciale și mondene ale orașului, cu hoteluri, cafenele, cofetării, anticariate și prăvălii.
În apropiere se află și splendidul Teatru Național Vasile Alecsandri. Iașiul are o relație veche cu scena: aici a avut loc, în 1816, una dintre primele reprezentații teatrale în limba română, iar în 1840 a fost înființat Teatrul Național din Iași. Actuala clădire datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și merită văzută mai ales la interior.
Duminică dimineață mergem la întâlnire cu Eminescu
Dacă sâmbăta aparține voievozilor, duminica poate fi rezervată poeților. Urcăm spre Copou.
Parcul Copou este unul dintre locurile care explică de ce toamna este probabil cel mai frumos anotimp pentru un weekend la Iași. Aleile acoperite de frunze, Obeliscul cu Lei și celebrul Tei al lui Eminescu păstrează ceva din imaginea romantică a orașului de altădată.
Puțin mai departe se află Universitatea Alexandru Ioan Cuza, fondată în 1860 și considerată prima universitate modernă a României. Merită văzută celebra Sală a Pașilor Pierduți, cu picturile lui Sabin Bălașa.
Tot în zonă se află Casa Pogor, unul dintre locurile fundamentale ale culturii române. Aici se întâlneau membrii societății Junimea și prin camerele casei au trecut Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri și alte personaje care astăzi locuiesc cuminți prin manualele școlare, dar care în epocă discutau, polemizau, glumeau și se criticau fără prea multe menajamente.
La Bojdeucă, Creangă coboară de pe soclu
Merită apoi să ajungi la Bojdeuca lui Ion Creangă din Țicău. Este poate unul dintre cele mai simpatice contraste ale Iașiului. După monumentalul Palat al Culturii și casele boierești din Copou, ajungi la o căsuță modestă în care Creangă a locuit din 1872 până la moarte. Aici a scris o bună parte dintre Povești și Amintiri din copilărie. Tot aici l-a găzduit, în 1876, pe Eminescu.
Bojdeuca a devenit în 1918 primul muzeu literar memorial din România. Și probabil aici îi înțelegi mai bine pe cei doi decât în zece lecții de literatură: doi prieteni care stăteau la povești într-o casă mică din mahalaua Iașiului, fără să știe că peste un secol elevii vor da teze din ei.
Iașiul evreiesc, o poveste pe care nu trebuie să ocolim
Un weekend în Iași nu ar trebui să rămână exclusiv în zona frumoasă și romantică a trecutului. În vechiul Târgu Cucu se află Sinagoga Mare, ridicată în secolul al XVII-lea și considerată cel mai vechi lăcaș de cult evreiesc păstrat în România.
Iașiul a avut o comunitate evreiască extrem de importantă, care a contribuit decisiv la viața comercială și culturală a orașului. Tot aici s-a născut teatrul profesionist în limba idiș, prin activitatea lui Avram Goldfaden.
Dar orașul păstrează și memoria uneia dintre cele mai cumplite pagini ale istoriei României: Pogromul de la Iași din iunie 1941. Pentru cine vrea să înțeleagă această parte a orașului există și Casa Muzeelor, unde funcționează Muzeul Pogromului de la Iași și Muzeul Teatrului Evreiesc în România, alături de alte spații muzeale.
Râpa Galbenă și Iașiul pe care îl descoperi din întâmplare
Nu toate opririle trebuie să vină cu două secole de istorie explicate în fața unei vitrine. Râpa Galbenă, sau Esplanada Elisabeta, este unul dintre cele mai fotogenice locuri ale orașului. Scările monumentale, arcadele și balustradele păstrează atmosfera elegantă a Iașiului de la începutul secolului XX.
Dacă mai rămâne timp, merită Mănăstirea Golia, cu turnul său și legătura cu Ion Creangă, iar pentru o perspectivă diferită asupra orașului poți urca spre Mănăstirea Cetățuia.
Cei care preferă natura pot alege Grădina Botanică Anastasie Fătu, mai ales toamna, când o simplă vizită se poate transforma fără probleme într-o plimbare de câteva ore.
Și un cimitir poate deveni obiectiv turistic
Pentru cei atrași de locurile mai puțin convenționale există Cimitirul Eternitatea, un adevărat muzeu în aer liber al vechiului Iași. Pe aproximativ 24 de hectare se găsesc mormintele a sute de personalități și cavouri ale unor mari familii precum Sturdza, Ghica, Catargiu, Balș, Șuțu, Moruzi sau Mavrocordat. Unele monumente funerare sunt remarcabile prin sculptură și arhitectură.
Este Iașiul tăcut, aristocratic și puțin melancolic, perfect compatibil, de altfel, cu o după-amiază de toamnă.
Un weekend în care România încape într-un singur oraș
Iașiul are un avantaj rar întâlnit: nu trebuie să alergi după atracții pentru a simți că ai văzut ceva important.
În două zile poți merge pe locurile vechii Curți Domnești, poți vedea mormântul lui Cuza, să stai sub Teiul lui Eminescu, să intri în casa lui Creangă, să descoperi Junimea, să afli povestea comunității evreiești și să termini ziua privind orașul de pe una dintre coline.
Toamna așterne peste toate exact decorul potrivit: frunze arămii, lumină moale și puțină melancolie moldovenească. Dacă România modernă ar putea fi povestită printr-o plimbare, o bună parte din traseu ar trece inevitabil prin Iași.