Mangrovele, considerate una dintre cele mai importante bariere naturale împotriva taifunurilor și eroziunii costiere, sunt tot mai amenințate în Filipine.
Potrivit publicației Daily Sabah, citând Agence France-Presse (AFP), ecologiștii și comunitățile locale încearcă să salveze aceste ecosisteme construind bariere din bambus, în timp ce schimbările climatice și furtunile tot mai puternice accelerează degradarea lor.
În provincia Masbate, activista de mediu Andrea Pimentel coordonează o echipă care montează stâlpi din bambus în apele de coastă pentru a împiedica sedimentele aduse de furtuni să blocheze canalele prin care circulă apa de mare către pădurile de mangrove.
Aceste ecosisteme reprezintă una dintre cele mai eficiente protecții naturale împotriva valurilor provocate de taifunuri și a eroziunii litoralului, însă Filipine a pierdut peste 60% din suprafața mangrovelor încă din 1918, potrivit datelor oficiale.
Problema s-a agravat în ultimii ani. Taifunurile, tot mai frecvente și mai intense din cauza schimbărilor climatice, ridică cantități uriașe de sedimente care ajung să înfunde canalele de apă. Fără circulația apei, rădăcinile mangrovelor rămân fără oxigen, iar arborii se sufocă și mor.
Andrea Pimentel, manager de proiect la WWF-Philippines, spune că organizația lucrează împreună cu comunitățile locale pentru refacerea a 245 de hectare de mangrove, inclusiv a unor zone grav afectate de taifunurile repetate.
Pădurarul Bernard Almogera, care pescuia în copilărie în aceste locuri împreună cu tatăl său, spune că a văzut cum pădurea s-a degradat treptat. Unii arbori au fost rupți de furtuni, alții au fost smulși complet din rădăcini. Astăzi, alături de alți localnici, participă la construirea gardurilor din bambus care încetinesc valurile și permit sedimentelor să se depună înainte de a ajunge în pădure.
„Ne este foarte frică. Dacă mangrovele dispar și vine un taifun puternic, casele noastre vor fi distruse. Nu va mai rămâne nimic care să ne protejeze”, spune acesta.
Specialiștii recunosc că barierele din bambus reprezintă doar o soluție temporară, deoarece rezistă aproximativ trei ani înainte de a se degrada, însă sunt ieftine și pot fi instalate rapid într-una dintre cele mai vulnerabile țări la schimbările climatice.
Situația din Filipine reflectă o problemă globală. Potrivit unui studiu publicat în 2024 de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), jumătate dintre ecosistemele de mangrove ale lumii sunt expuse riscului de colaps din cauza schimbărilor climatice, creșterii nivelului mării și activităților umane. Aproximativ un sfert dintre acestea ar putea fi complet inundate până în 2050 dacă nu vor fi protejate.
Un studiu regional din 2023 arată că Filipine ocupă locul al doilea în Asia de Sud-Est la pierderea suprafețelor de mangrove, principalele cauze fiind schimbările climatice și transformarea acestor zone în ferme piscicole.
Cercetătorul Severino Salmo, care studiază mangrovele de peste 30 de ani, avertizează că degradarea lor va continua fără proiecte serioase de restaurare și politici publice eficiente.
„Mangrovele ne-au protejat întotdeauna de taifunuri. A venit timpul să le protejăm și noi”, spune Andrea Pimentel.
CITEȘTE ȘI: