Plonjeaza de pe cele mai inalte stanci, de la 26 de metri inaltime

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Daca esti in cautarea unui hobby care sa iti satisfaca pofta de adrenalina, iar sariturile in apa de la mare inaltime iti cam fac cu ochiul, poate nu ar fi rau sa te gandesti de doua ori inainte de a te apuca de acest sport. Chiar esti pregatit pentru asa ceva? Pare simplu la prima vedere. Nu ai nevoie de cine stie ce echipament, costumul de baie e mai mult decat suficient si nici nu trebuie sa mobilizezi o armata de oameni sa iti acorde asistenta tehnica. Esti doar tu, cu trupul tau, care strabate aerul la viteze ametitoare inainte de a intra in apa, fara stropi, pe cat se poate. Si pentru ca ar fi poate prea facil sa te azvarli pur si simplu in apa de pe un mal mai mult sau mai putin inalt s-a lansat si „institutionalizat” marea provocare, respectiv sa plonjezi in apa de la 26 de metri inaltime, adica echivalentul unei cladiri cu opt etaje. Mai par simple si la indemana oricui sariturile? S-ar putea ca raspunsul sa fie negativ. Spectaculos de privit, acest sport nu este pentru cei slabi de inger. Pentru a ajunge la performanta, este nevoie de mult curaj si de sute, daca nu chiar mii de ore de antrenament. Acest sport care se inrudeste cu cascadoriile a aparut, se pare, in 1770, cand regele Kahekili, ultimul care a domnit peste Maui, a sarit de pe Kaunolu, o stanca de 19 metri inaltime, si a intrat in apa fara sa faca un singur strop. De altfel, pasiunea suveranului pentru plonjatul in picaj, insotit sau nu de diferite rasuciri, i-a atras acestuia porecla de „Omul-Pasare”. Mai tarziu, cand s-a plictisit sa sara singur si a realizat ca e la fel de placut sa ii priveasca pe altii facand acest lucru, regele le-a cerut luptatorilor lui sa se arunce de pe Kaunolu, pentru a-si demonstra curajul si loialitatea. In timp, „nebunia” regelui din Maui a prins si s-a raspandit in toata lumea, in prezent fiind organizate chiar si competitii internationale la care participantii trebuie sa sara de la 26 de metri inaltime. In cele trei secunde cat dureaza „zborul” pana jos, viteza corpului ajunge si la 90-100 de kilometri pe ora, o adevarata provocare chiar si pentru sportivii profesionisti. Atunci cand exista pauze intre concursuri, amatorii de sarituri in apa de pe stanci isi pot face „mana” in Jamaica, Mexic sau chiar Elvetia. Campion mondial la 26 de ani

Cand vine vorba despre cei care au ajuns la performanta in ceea ce priveste sariturile in apa de pe stanci, numele britanicului Gary Hunt, in varsta de 26 de ani, este rostit cu respect. Si-a inceput cariera ca inotator, iar in copilarie a avut tangenta si cu gimnastica. In 2006 a decis sa faca trecerea spre sariturile in apa, modalitatea perfecta de a imbina cele doua sporturi. Nefiind strain de acrobatii, a avut succes rapid in noul domeniu, iar in 2010 a devenit campion mondial. Cand nu se arunca de stanci, isi petrece timpul liber in dormitor, unde devoreaza cantitati „industriale” de paine cu unt in timp ce se uita la televizor la emisiuni sportive.