„Atentie, acest barbat este unul dintre atacatorii din Paris!” Detaliile din aceasta fotografie care au facut oamenii sa rada

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Veerender Jubbal, un scriitor canadian, a fost identificat eronat ca fiind unul dintre atacatorii din Paris intr-o fotografie care a circulat pe internet imediat dupa atentate. Cum a fost posibil? O persoana neidentificata a photoshopat un selfie al scriitorului, ca sa-l faca sa para terorist, iar mai multe publicatii au transformat totul intr-o stire, a aratat vice.com

Cel care a modificat in Photoshop selfie-ul cu Jubbal i-a pus o vesta specifica sinucigasilor cu bomba si i-a transformat iPad-ul in Coran. Au adaugat si un dildo in coltul cazii sale, doar de amuzament. Presa a luat de buna imaginea. Un site de stiri italian a dat un tweet cu fotografia, iar un ziar spaniol a pus imaginea pe coperta. „Atentie, acest barbat este unul dintre atacatorii din Paris”, a titrat publicatia spaniola.

I-au distrus imaginea

Desi jurnalistii si-au dat seama in alte dati de astfel de smecherii – mai ales la atentatele de la Boston – asta a fost prima data cand s-a aflat ca cineva a profitat de catastrofa sa distruga viata din online a unui dusman. Iata ce spune Claire Wardle, Directorul de Cercetare de la Centrul Tow pentru Jurnalism Digital de la scoala de Jurnalism din Columbia si expert in verificarea digitala.

Broadly: Ai mai auzit pana acum de alte situatii in care social media a fost folosit cu rea-vointa ca sa puna intr-o lumina proasta pe cineva intr-un moment de criza?

Claire Wardle: Nu ştiu de alte exemple ca asta, cand fotografiile unor oameni sunt luate fara ca ei sa ştie şi sa fie modificate.

Exemplul cu jefuitorii din Baltimore e primul care-mi vine in minte, care e cat de cat asemanator, cand un grup a sustinut ca a luat fotografii vechi ale unor afro-americani şi le-a facut sa para ca şi cum erau hoti. Mai sunt şi fazele alea cand presa a facut greşeli in identificarea ucigaşilor – Ryan Lanza şi schimbul de focuri din Newtown, şi Sherman Lea, care a fost confundat cu jurnalistul criminal din Virginia, Vester Lee Flanagan.

Cum se manifesta multimile in online in timpul crizelor? Exista cumva un impuls sa distribui continut fara sa-l analizezi mai intai?

Munca lui Craig Silverman atinge punctul asta. El scrie despre genul asta de comportament. Exista şi cercetari in New York Times facute in 2011, despre ceea ce-i face pe oameni sa dea share, şi sunt destul de sigura ca un rol important il are dorinta de a distribui ceea ce crezi ca altii nu cunosc, astfel ca oamenii, in situatii de breaking news, vor sa arate ca ei sunt primii care ştiu ceva, fara sa verifice acel lucru.

Deşi parea evident ca imaginea lui Jubbal era photoshopata (Coranul nu are aparat de fotografiat ca sa faci selfie, de exemplu) unii din presa nu s-au prins de treaba asta. Ce fel de tehnici pentru verificare a autenticitatii au folosit de le-a scapat asta?

Da, exista detalii evidente, dar publicatiile dau de regula imagini şi clipuri in care apar astfel de indicii. Cel mai bun test pentru verificarea lor e sa cauti imaginea respectiva pe Google, in sectiunea de imagini. in situatia asta, pentru ca era o imagine care a aparut initial pe Twitter, probabil ca nu era indexata.

Totuşi, in tot procesul de verificare prin care trec, unul dintre paşi e sa te uiti la sursa care a distribuit imaginea. Cine sunt? De unde sunt? Distribuie de regula astfel de imagini? Se afla in locul in care te aştepti sa fie? Ce spun celelalte profile din retelele sociale despre ei (oamenii au adesea aceleaşi nume de conturi pe mai multe profile)? Gaseşti undeva date de contact ca sa-i poti suna? Pentru o poveste atat de serioasa ca asta, orice jurnalist ar fi trebuit sa verifice paşii aştia.

Jubbal spune ca se gandeşte sa dea in judecata publicatiile care l-au defaimat fara sa vrea. Crezi ca are un caz?

Da, e clar. in cazul AFP vs Morel, de exemplu, un barbat a descarcat fotografiile lui Daniel Morel, un fotograf freelancer, din Haiti şi le-a dat retweet. AFP l-a contactat şi i-a zis, „Putem sa-ti folosim pozele?”, iar el a zis da, deşi nu erau ale lui. AFP a pierdut procesul şi a trebuit sa plateasca o groaza de bani, pentru ca trebuia sa verifice mai intai, ca sa vada daca fotografiile erau cu adevarat ale individului respectiv.

Ce ti se pare cel mai important in cazul asta?

Exista un comportament ieşit din comun care-ti aminteşte ca nu ai niciun pic de control asupra a ceea ce postezi public. imi aminteşte cumva de pornografia din razbunare: faptul ca oamenii iti pot lua imaginea şi se pot folosi de ea in feluri care nici macar nu te gandeai ca-ti pot face rau. Ca utilizator, asta e cel mai şocant.

Da, presa a dat-o-n bara, dar face asta mereu cand foloseşte continut generat de diverşi indivizi pe care nu i-a verificat. Sa speram ca asta ii va face pe managerii din presa sa-şi pregateasca echipa pentru astfel de situatii.

(Gabriel Constantinescu)