Şi pisicile au accent! Cum au ajuns oamenii de ştiinţă la această concluzie?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Suzanne Schotz, o mare iubitoare a raselor feline şi totodată o cercetătoare a foneticii, realizează un studiu prin care vrea să demonstreze că dialectele pisicilor diferă de la o regiune la alta. Suzanne este cercetătoare la Universitatea Lund şi va studia cu această ocazie mai multe pisici din zone diferite, pornind din sudul Suediei şi până la Stockholm. „Când o pisică miaună, o face pentru a se adresa unui om, nu altei pisici”, a spus Suzanne jurnaliştilor de la National Geographic. Aceasta intenţionează să „împrumute” pisicile pentru studiu direct la proprietarii lor şi să le expună la diferite limbaje umane, pentru a observa cum se modifică sunetele pe care acestea le scot. „Le vom pune muzică şi voci umane înregistrate pentru a vedea cum răspund. Vom fi atenţi la mişcările urechilor şi ale capetelor lor, la poziţia corpului şi alte lucruri asemănătoare care ţin de exprimarea nonverbală”, a mai spus cercetătoarea. Suzanne se gândeşte şi la posibilitatea ca anumite rase de pisici să „vorbească” într-un anumit fel, dar şi la adaptarea mieunatului la tiparele melodice şi verbale regionale la care sunt expuse. „Dacă vom descoperi că pisicile reacţionează diferit la acestea, am putea să îi ajutăm ulterior pe stăpânii lor să le interpreteze mai bine semnalele”, a declarat cercetătoarea. Pisicile nu sunt însă singurele animale despre care se presupune că „vorbesc” cu accent. În 2006, un studiu condus de John Wells, profesor de fonetică al Universităţii din Londra, a demonstrat că şi vacile comunică diferit în funcţie de sunetele la care sunt expuse datorită factorilor geografici. Acelaşi lucru se presupune şi despre lupi şi păsări, însă studiile de până acum nu au demonstrat încă o legătură clară între sunetele pe care acestea le scot şi regiunile din care provin.

Ruxandra Pătru