Iată ce l-a determinat pe MARIUS VIZER să prezinte situaţia din judo-ul românesc printr-o scrisoare deschisă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Care sunt cele două tabere în lupta pentru FRJ

Pornind de la scrisoarea adresată de Marius Vizer şi consultând specialişti în domeniu, implicaţi în viaţa activă a federaţiei de specialitate, poate să facă o analiză a perspectivelor din domeniu, despre destinul acestui important sport olimpic în România. Trebuie identificate cele două tabere despre care vorbea şi Marius Vizer şi trebuie explicat contextul în care federaţia de judo a ajuns să stea pe un butoi cu pulbere. Surse din interiorul federaţiei au explicat situaţia pentru Ziuanews. În primul rând, să specificăm că secretarul general al federaţiei, Alexandru Bălgrădean, sesizează unele neconformităţi faţă de statut şi regulamentele FRJ. La rândul lui Florin Bercean porneşte un atac împotriva lui Alexandru Bălgrădean pe o tema niciodată dovedită iar pe acest confict se porneşte procedura de „debarcare” a lui Bălgrădean, potrivit Realitatea.net.

De aici mai departe, Alexandru Bălgrădean dezvăluie şi el chestiuni neregulamentare sesizate precum şălarul ilegal al preşedintelui Doru Săptă, manipularea incorectă şi obscură a banilor obţinuţi de la Cupele Europene organizate în ţară, dispariţia fodurilor obţinute din sponsorizări, împărţirea neechitabilă a fondurilor între loturile feminine şi masculine, deplasarea în competiţii internaţionale a unor persoane care nu se calificau pentru aceste deplasări cum ar fi prieteni ai preşedintelui dar şi sportivi de la cluburi din ţară de care se spunea că au deplasarea plătită de club, nominalizarea subiectivă a centrelor pentru proiectul judo & şcoală, angajarea fictivă a celebrei „Laguna Albastră” alias Mărginean Alexandra, gestionarea frauduloasă a achiziţiei de echipament de la firma Adidas (Ippon Shop-Germania), atitudinea arogantă a Franciscăi Morar şi al contabilei faţă de unii antrenori.

În urmă sesizărilor lui Alexandru Bălgrădean MTS şi COSR opresc finanţarea federaţiei. MTS declanşează verificarea federaţiei şi sesizează lipsa contabilităţii.

Contabila Daniela Grozavu pur şi simplu dispare şi nu colaborează cu controlul MTS. Alexandru Bălgrădean explică situaţia federaţiei printr-o scrisoare adresată cluburilor. Ulterior scrisoarea ajunge în presă. În urma învinuirilor Alexandru Bălgrădean şi Doru Sapta demisionează. Federaţia este condusă de Florentin Marinescu ca preşedinte interimar, acesta reuşeşte obţinerea refinanţării federaţiei de către MTS. Comitetul director, în faţă dovezilor aduse de Alexandru Bălgrădean se scindează, unii postandu-se în apărarea domnului Sapta Doru iar alţii în favoarea clarificării şi curăţirii federaţiei.

În urma Adunării Generale Extraordinare de la Braşov este ales preşedinte Florin Lascău care are sarcina de a clarifica învinuirile şi de a plăti datoriile pentru că MTS să nu opreasaca finanţarea federaţiei şi să asigure transparenţa deciziilor board-ului. Este numit secretar general interimar Gheorghe Savu, fără să se observe faptul că acesta era în funcţie în timpul pierderii contabilităţii. Ulterior acesta îşi întocmeşte contract pe funcţie pe perioada nedeterminată în conflict cu prevederile Statutululi FRJ, unde se menţionează că secretarul general este numit de către preşedinte pe perioada mandatului sau.

Miza scandalului: abolirea multiplei legitimări şi ilegalităţi financiare

Preşedintele Florin Lascău cere sprijinul pentru abolirea multiplei legitimări, aceasta fiind o practică ilegală. Noul Comitet Director (CD) iniţiază câteva măsuri pentru a îndrepta mersul lucrurilor în federaţie. Florin Bercean demisionează din CD motivând că CD îi „dărâma şandramaua”. Urmare, Florin Berceanu şi Cristian Pintrijel pornesc o acţiune de adunare de semnături pentru invalidarea deciziei CD cu privire la multiplă legitimare, subminând prin această autoritatea CD. Are loc Adunarea Generală (AG) de la Miercurea Ciuc, unde un grup de antrenori conduşi de Florin Bercean, nemulţumiţi de abolirea multiplei legitimări atacă conducerea federaţiei, neobţinând totuşi votul adunării.