Tradiţii şi obiceiuri! Ce nu ai voie să faci în Ajunul Bobotezei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Spre deosebire de Naşterea Domnului care este precedată de o perioadă de post de patruzeci de zile, Botezul Domnului este precedat de numai o zi de post aspru, cunoscută sub numele Ajunul Bobotezei. Rânduiala prevede ca ajunarea să dureze până după ora 15:00.

Începând cu secolul IV, Biserica a stabilit ca praznicele împărăteşti şi chiar ale unor sfinţi, să fie sărbătorite într-un chip mai deosebit. Pentru pregătirea sufletească a credincioşilor, aceste sărbători sunt precedate de un timp de pregătire, de anticipare, numit pre-serbare sau înainte-prăznuire, iar după ziua stabilită a sărbătorii urmează o perioadă de continuare sau prelungire a serbării, numită după-serbare sau după-prăznuire, ca un fel de ecou al zilei de praznic.

În toată perioada pre-serbării şi a după serbării, pe lângă slujba sărbătorii respective se adaugă cântări, rugăciuni şi lecturi în legatură cu praznicul respectiv.

Fetele ştiu că trebuie să fure o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropeşte şi să o pună sub pernă, în noaptea dinaintea Bobotezei. În vis, cu siguranţă li se va arăta ursitul. E mare păcat să speli ceva în aceste zile. Se mai spune că fetele care cad pe gheaţă de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an. Tradiţia cere ca de Bobotează să se mănânce piftie şi grâu fiert şi să se bea vin roşu. Nu care cumva să te cerţi cu soţul, căci de asta veţi avea parte tot anul!