Şocant! O tânără a înviat, în timp ce era înmormântată! Care au fost primele cuvinte

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Bătrânii de pe valea Bistriţei povestesc derspre o întâmplare cu totul neobişnuită. Prin anii 1934-1935, o fată din sat, de 20 de ani, necăsătorită, păştea oile pe munte. Un tăran a căzut atunci cu fata în păcat. Ea a rămas însărcinată. Fiindu-i ruşine să nu afle părinţii, şi-a ucis pruncul nenăscut.

Ruşinându-se şi de preotul satului, nu şi-a mărturisit acest greu păcat. Însă sufletul acesta avea mare evlavie la Maica Domnului, inaintea careia se ruga şi plângea ziua şi noaptea, să-i ierte păcatul acesta şi să-i ceară milă de la Domnul. După câţiva ani, fata s-a îmbolnăvit şi a murit.

A treia zi, fata urma să fie dusă la groapă. Au venit preotul şi mulţi oameni din sat.

Dupa terminarea slujbei şi a praznicului în familie, urma ca moarta să fie dusă către biserică, să fie îngropată. Pe loc, moarta a înviat şi a spus: „Părinte, părinte, vino încoace… nu te teme! Cu sfinţia ta am treabă… Eu am făcut un păcat mare în viaţa şi m-am ruşinat să-l spovedesc. Dar pentru că am avut evlavie la Maica Domnului, ea s-a rugat pentru mine înaintea Mântuitorului şi mi-a trimis sufletul în trup, ca să-mi spovedesc păcatul pe pământ, căci pe pământ l-am făcut…”

Lumea, uimită, s-a retras, iar fata a mărturisit preotului păcatele sale, cu multe lacrimi.