Cutremurul din Italia care a băgat în sperieți 1,1 milioane de oameni! S-a produs lângă Veneția

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Un cutremur de 4,6 grade pe Scara Richter s-a produs în Italia, regiunea Ravenna, la aproximativ 100 de mile de Veneția. Deși nu au fost victim și pagube material, aproximativ 1,1 milioane de oameni sunt acum îngroziți.

Citremurul care a lovit Coasta de Vest a Italiei a fost a fost confirmat de Centrului Seismologic European-Mediteranean.

Cutremur și în România

Un cutremur cu magnitudinea de 2,2 grade pe scara Richter s-a produs duminică dimineața, la ora 05.04, în zona seismică Vrancea, județul Covasna.

Seismul, care a avut loc în județul Covasna, s-a produs la o adâncime de 150 de kilometri. Cutremurul s-a produs în apropierea orașelor: Nehoiu (21 km), Covasna (26 km), Întorsura Buzăului( 30 km), Târgu Secuiesc (42 km), Vălenii de Munte (53 km).

Țara noastră s-a zguduit puternic în zorii dimineții de duminică, 28 octombrie. Cutremurul, care a avut o magnitudine 5,8 grade pe scara Richter, a avut loc cu câteva minute înainte ca românii să treacă la ora de iarnă. Seismul a fost cel mai puternic din ultimii 14 ani produs în România și a fost urmat de o replică, la două ore distanţă – aceasta a avut o intensitate de 3,2. Undele seismice s-au resimțit și în Bulgaria, Republica Moldova, dar și la granița cu Ucraina.

Lista celor mai mari cutremure din România

Seismul din zorii zilei de 28 octombrie, 5,8 grade, a avut loc la ora 03:38, având epicentrul în Buzău, la o adâncime de 151 de kilometri. Imediat după cutremur, energia electrică s-a întrerupt în orașul Întorsura Buzăului. Conform celor mai recente înregistrări ale Institutului Național pentru Fizica Pământului, seismul a durat aproape un minut și sute de români s-au trezit din somn, iar alte zeci au suferit atacuri de panică, sunând la serviciul unic de urgență 112.

Ulterior, un alt cutremur de magnitudine 3,2 grade pe scara Richter s-a produs în jurul orei 5:49. Seismul a avut loc în apropiere de Nehoiu, județul Buzău, la o adâncime de 148 de kilometri.

Raed Arafat a declarat că echipele ISU care au plecat în recunoaștere nu au raportat pagube majore. De asemenea, secretarul de stat și șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), a explicat și de ce nu se primesc alerte prin sistemul RO ALERT într-o astfel de situație.

La câteva ore după producerea cutremurului, s-au aflat efectele pe care acesta le-a avut în Sectorul 2 al Bucureștiului.  Mai multe cărămizi au căzut de pe acoperişul unei case vechi, au distrus plafonul unui balcon şi au avariat uşor o maşină aflată în parcare, potrivit digi24.ro. Localnicii au povestit că în momentul în care a avut loc seismul, s-a auzit o bubuitură puternică. Mai mulți oameni au ieşit speriaţi din casă şi au găsit grămezi de cărămidă şi sticlă pe trotuar. După incident, un echipaj de pompieri a venit la faţa locului şi a securizat zona. Din fericire, la ora aceea nu era niciun trecător prin zonă.

Mircea Radulian, directorul științific al INFP, a declarat în cadrul unui interviu că apariția unui astfel de cutremur în România poate avea un efect benefic, pentru că se eliberează o parte din tensiunea seismică acumulată în zona Vrancea.

“E un cutremur moderat, ceva mai mare, este un cutremur normal pentru zona Vrancea. Cutremure de magnitudine 6 se produc la intervale de câțiva ani. El a apărut și pe fundalul unei activități ceva mai slabe, în ultimul timp. Era de așteptat. Activitatea seismică înseamnă și o acumulare și are un efect benefic pentru că a eliberat energia acumulată în ultima vreme.

Cutremurele de magnitudine 4 sunt cam la intervale de o lună. În particular, la adâncimea la care s-a produs cel de azi, nu prea s-au produs cutremure. Așa se explică și mărimea lui ceva mai mare, pentru că se acumulase energie. Aceste fluctuații care apar sunt normale. Cutremurul a eliberat, pe toată zona Vrancea, o parte din energie. Încet, încet, energia se acumulează, în ciuda acestor eliberări. La scară largă, vom avea și un cutremur mare, la un moment dat.

Nu putem spune când va veni acest cutremur mare. Zona Vrancea este o zonă activă seismic. La intervale de zeci de ani, putem avea un cutremur de magnitudine 7. Sunt și alte zone de acest gen pe glob. Trebuie să ținem cont de această particularitate a zonei în care trăim. Nu putem spune că stăm liniștiți 100 de ani fără cutremur.

Aici este intersecția a 3 plăci, e o zonă complicată. Mai apare un fragment, toate converg către zona Vrancea. Însă aceste plăci nu mai sunt la fel de active, însă această convergență a creat desprinderea unei plăci, care se cufundă, coboară aproape vertical.

Ce e puțin ciudat, nu este încă foarte clar, este care e mecanismul care determină aceste descărcări. Avem, totuși, cutremure mari, pentru o zonă atât de mică. Adâncimea este relevantă din două puncte de vedere: pentru că a fost un cutremur de adâncime, el se resimte pe o suprafață mai mare, dar pentru că a fost la adâncime mare, el nu se resimte la fel de puternic ca un cutremur de suprafață.”, a declarat Mircea Radulian, director științific al INFP, pentru la Digi24.

De-a lungul anilor, studiile au arătat că pe teritorul țării noastre, cele mai multe cutremure au fost de origine tectonică, ceea ce înseamnă că ele sunt generate prin eliberarea energiei potențiale acumulate în plăcile tectonice. Peste 90% din totalul seismelor se produc în zona Vrancea, zona de întâlnire a plăcilor tectonice, unde există aproape permanentă activitate seismică. Cel mai mare cutremur înregistrat în România a avut loc în 1802 și a avut o magnitudine de 7,9, scrie dcbusiness.ro.

Lista celor mai puternice cutremure din România:

– 1802: magnitudine 7,9 grade pe scara Richter

– 1812: magnitudine 6,5

– 1829: magnitudine 7,3 grade pe scara Richter

– 1838: magnitudine 7,5

– 1908: magnitudine 7,1 grade pe scara Richter

– 1940: magnitudine 7,7

– Pe 4 martie 1977, România a fost afectată de un cutremur devastator, cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter, soldat cu mii de victime şi însemnate pagube materiale.

– 1986: magnitudine 7,1.