Curtea de Apel București explică în premieră rostul și logica protocoalelor SRI-Parchet si de ce nu produc efecte juridice

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Protocoalele de colaborare semnate de SRI cu Parchetul General sunt acte care stabilesc proceduri de lucru interne si de cooperare institutionala la nivelul celor doua institutii care le-au semnat, motiveaza Curtea de Apel Bucuresti decizia luata recent intr-un dosar mediatizat. Este vorba despre cazul in care Mircea Calin Flore si Vadim Don Benyatov, condamnati definitiv in dosarul privatizarilor strategice, au cerut anularea protocolelor semnate in 2005 si 2009 de Parchetul General cu SRI. Curtea de Apel Bucuresti a respins solicitarile celor doi, insa decizia nu este definitiva, informează ziare.com.

Potrivit Curtii de Apel Bucuresti, aceste protocoale nu sunt acte administrative.

„Curtea apreciaza ca cele doua protocoale, incheiate in cadrul activitatii de colaborare a celor doua autoritati publice, nu intrunesc toate caracterele juridice ale actului administrativ, asa cum sunt acestea trasate de definitia legala cuprinsa in art 2 alin 1 lit c) din Legea nr 554/2004. Mai exact, celor doua protocoale le lipseste dimensiunea de a da nastere, a modifica sau a stinge raporturi juridice, cu alte cuvinte de a produce, prin ele insele, efecte juridice (de a naste/modifica/stinge drepturi sau obligatii in privinta unui subiect de drept/cerc de subiecti), fiind, dimpotriva, acte ce stabilesc proceduri de lucru interne/de cooperare institutionala la nivelul celor doua institutii care le-au semnat, SRI si PICCJ”, arata Curtea de Apel Bucuresti.

Urmeaza decizia Curtii Constitutionale a Romaniei

Curtea Constitutionala a Romaniei trebuie sa se pronunte, pe 16 ianuarie, pe solicitarea presedintelui Camerei Deputatilor referitoare la existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public, pe de o parte, si Parlament, Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, pe de alta parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din perioada 2009 si 2016.

Curtea de Apel Bucuresti a analizat mai multe acte normative si hotarari CSAT: Constitutia Romaniei, Codul de Procedura Penala, Legea nr 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei, Legea nr 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, Legea nr 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, mai multe legi privind lupta impotriva coruptiei si crimei organizate, dar si decizii relevante date de CSAT.

„Curtea apreciaza ca cele doua protocoale litigioase nu au trasaturile caracteristice ale unui act administrativ tipic, chiar daca acestea emana de la autoritati publice, scopul emiterii lor nefiind producerea de efecte juridice de sine-statatoare, specifice dreptului administrativ, ci doar stabilirea unor proceduri interne de lucru, de cooperare institutionala in domeniul securitatii nationale, astfel cum acesta este definit de Legea nr 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, in vederea accesarii si utilizarii acestor proceduri (set de principii comune, etape/reguli procedurale, etc) cu ocazia indeplinirii atributiilor legale stabilite in competenta celor doua autoritati, SRI si PICCJ”, concluzioneaza Curtea de Apel Bucuresti.

Ziare.com a publicat intreaga decizie a Curtii de Apel Bucuresti si cele mai relevante pasaje.

Domeniul cooperarii

– „Pe baza continutului celor doua protocoale, Curtea mai retine ca aceste acte au mentionat ca intre Parchet si SRI cooperarea se realizeaza cu respectarea principiilor statului de drept, al responsabilitatii, al prevenirii savarsirii infractiunilor, al coerentei si continuitatii in cadrul cooperarii, al evaluarii periodice a activitatilor prevazute de protocol.

S-a mai indicat expres domeniul cooperarii astfel: partile coopereaza potrivit competentelor si atributiilor prevazute de lege, in activitatea de valorificare a informatiilor din domeniul prevenirii si combaterii infractiunilor impotriva securitatii nationale, a actelor de terorism, infractiunilor ce au corespondent in amenintarile la adresa securitatii nationale si a altor infractiuni grave, potrivit legii.

Protocolul din 2005 a exemplificat categoria altor infractiuni grave astfel:

– coruptia,

– criminalitatea organizata,

– macro-criminalitatea economica,

– criminalitatea informatica.”

Obiectivele cooperarii

Obiectivele cooperarii au fost indicate, printre altele, astfel:

– valorificarea eficienta a capacitatii specifice detinute de cele doua institutii…; punerea la dispozitie a informatiilor relevante si utile pentru indeplinirea atributiilor specifice partilor…;
– corelarea activitatilor de identificare, obtinere, valorificare, conservare si prelucrare analitica a informatiilor referitoare la infractiunile…;
– constituirea de echipe operative comune care sa actioneze in baza unor planuri de actiune…;
– acordarea cu titlu gratuit de catre SRI a asistentei in domeniul protectiei informatiilor clasificate detinute si utilizate de Parchet…;
– elaborarea si derularea de catre parti de strategii, actiuni si programe comune; acordarea de catre expertii SRI a asistentei tehnice de specialitate procurorilor care efectueaza urmarirea penala pentru aplicarea prevederilor din codul de procedura penala;
– transmiterea reciproca a rezultatelor analizelor asupra criminalitatii din domeniile specifice de competenta, privind infractiunile…;
– participarea la programe comune de formare, specializare… ”

Regulile de cooperare

„Nu in ultimul rand, Curtea constata, pe baza continutului celor doua protocoale, ca acestea au indicat in clar si regulile de cooperare, fiind mentionate, printre altele, urmatoarele (art 16-22 Protocolul din 2005; Capitolul III art 19-27 Protocolul din 2009):

– cooperarea se realizeaza cu respectarea stricta a atributiilor si competentelor partilor…;
– activitatile prevazute de protocol se realizeaza numai la solicitarea scrisa a partilor…;
– valorificarea informatiilor transmise intre parti se face cu respectarea stricta a legii, …;
– schimbul de informatii, date, documente si materiale se efectueaza de procurori si ofiteri anume desemnati…;

Protocolul din 2009 cuprinde si o Parte speciala care prin Capitolele I-VII descrie procedura de cooperare in cazurile speciale ale unor infractiuni/proceduri judiciare, precum: mandatul prevazut de art 20-22 din legea nr 535/2004, art 10 din legea nr 14/1992 si eliberat in baza art 3 din legea nr 51/1991; art 911 – 915 Cod Procedura Penala; procedurile de declarare a indezirabililor;”

„Nu au trasaturile unui act administrativ”

„Retinand cele mai sus expuse, Curtea apreciaza ca cele doua protocoale litigioase nu au trasaturile caracteristice ale unui act administrativ tipic, chiar daca acestea emana de la autoritati publice, scopul emiterii lor nefiind producerea de efecte juridice de sine-statatoare, specifice dreptului administrativ, ci doar stabilirea unor proceduri interne de lucru, de cooperare institutionala in domeniul securitatii nationale, astfel cum acesta este definit de legea nr 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, in vederea accesarii si utilizarii acestor proceduri (set de principii comune, etape/reguli procedurale, etc) cu ocazia indeplinirii atributiilor legale stabilite in competenta celor doua autoritati, SRI si PICCJ.”

„Curtea arata ca, in general, se recunoaste posibilitatea emiterii unui act administrativ unilateral in comun de mai multe autoritati publice, fiind vorba in aceasta ipoteza de o manifestare de vointa concordanta exprimata in regim de putere publica in vederea executarii ori a organizarii legii, iar nu de un acord de vointa cu scopul de a da nastere, a modifica sau stinge drepturi si obligatii reciproce.”

Domeniile de cooperare

„Insa in cazul actiunilor de fata, dimpotriva, cele doua protocoale reprezinta un acord de vointa prin care cele doua institutii publice, in indeplinirea obligatiilor lor legale in domeniul securitatii nationale, au stabilit continutul dreptului si obligatiei corelative de cooperare institutionala in domeniile legale specializate, prevazute de textele legale mai sus indicate cu titlu exemplificativ (domeniul general al securitatii nationale si domeniile specializate ale combaterii si prevenirii terorismului, criminalitatii organizate, traficului de persoane, traficului si consum ilicit de droguri, protectiei informatiilor clasificate, regimul strainilor in Romania, declararea indezirabililor pe teritoriul Romaniei etc) cooperare constand in (termeni folositi de protocoale):

– transmiterea de informatii, valorificarea acestora,
– schimbul de informatii, date, documente si materiale,
– punerea la dispozitie a informatiilor relevante si utile,
– corelarea activitatilor, acordarea de asistenta de specialitate din partea SRI,
– transmiterea reciproca a rezultatelor analizei asupra criminalitatii,
– elaborarea si derularea de catre parti de strategii,
– actiuni si programe comune etc. „