Meningita – simptome, cauze și tratament

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Meningita este o inflamație a membranelor de protecție care învelesc creierul și măduva spinării, cunoscute sub denumirea colectivă de meninge. Inflamația poate fi provocată de infecția cu virusuri, bacterii sau alte microorganisme, sau, în cazuri mai rare, de anumite medicamente. Meningita poate fi letală din cauza proximității inflamației față de creier și măduva spinării, prin urmare, afecțiunea este clasificată drept urgență medicală.

Tipuri de meningită

Există două tipuri de meningită:

-Meningită virală – este cea mai frecventă formă şi nu prezintă simptome grave. În cazurile severe, aceasta poate duce la febră şi frisoane. Meningita virală afectează anual 80-92% din copiii mici şi sugari. Aceasta poate fi transmisă prin mâncare, apă şi obiecte contaminate.

-Meningită bacteriană – este cauzată de Neisseria meningitidis (meningococul) sau Streptococcus pneumoniae (pneumococul), bacterii localizate la nivelul gâtului şi la nivel nazal, fără a provoca afecţiuni. Însă, ele pot cauza meningită în cazul în care ajung în fluxul sanguin, iar prin intermediul acestuia, la nivelul lichidului cefalorahidian (LCR) sau la nivelul membranelor creierului (meninge). Streptococul de grup B şi Listeria monocytogenes sunt alte două bacterii ce pot cauza meningită. În cele mai multe cazuri, meningita cauzată de Streptococul de grup B a fost regăsită în rândul nou-născuţilor, numita meningita neonatală, iar cea cauzata de Listeria în rândul adulţilor în vârstă. Meningita bacteriană este rară, însă foarte periculoasă şi poate fi transmisa prin intermediul secreţiilor nazale şi a salivei. Dacă nu este tratată, se poate ajunge la afecţiuni ale creierului sau chiar deces.

*Trebuie ţinut cont că meningita este o boală contagioasă iar germenii care au cauzat-o pot fi uşor trasnmişi de la o persoană la alta prin tuse, strănut sau chair sărut.

Citește și: O tânără din Sibiu, în moarte cerebrală, după ce a fost diagnosticată ci meningită

Meningită- simptome

Un simptom clasic al meningitei este o erupție de pete, ca o iritație. Dacă presați partea laterală a unui pahar curat peste aceste pete și ele nu dispar, cel mai probabil este un semn al septicemiei și trebuie să mergeți urgent la medic.

Cele mai frecvente simptome ale meningitei includ: durere de cap și înțepenirea cefei asociate cu febră, confuzie sau nivel scăzut de conștiență, vărsături și intoleranță la lumină (fotofobie) sau zgomot (fonofobie). De regulă, copiii prezintă numai simptome nespecifice, cum sunt iritabilitatea și somnolența.

În cazul bebelușilor, pot apărea câteva simptome în plus: refuzul mâncării, agitație, dezvoltarea unui loc moale în creștetul capului, interactivitate scăzută, strigăte și plâns neobișnuite, corp rigid.

Meningită- cauze

Meningita este, în mod normal, cauzată de o infecție virală sau bacteriană. Meningita virală este cel mai des întâlnită și este mai puțin gravă. Cea bacteriană este rară și poate avea urmări foarte grave dacă nu este tratată la timp.

Mai multi viruși și bacterii pot provoca meningita, cum ar fi:

-Bacteriile meningococice, exista mai multe tipuri diferite, numite A, B, C, W, X, Y, Z

-Bacteriile pneumococice

-Bacteria de tip B haemophilus influenzae

-Enterovirusuri, virusi care, de obicei, cauzeaza doar o infectie usoara a stomacului

-Virusul oreionului

-Virusul herpes simplex, un virus care provoaca rani reci sau herpes genital

Citește și: Cea mai mare grădiniță din Suceava închisă, după ce a fost depistat un focar de meningită

Virusurile și bacteriile care provoacă meningita pot fi răspândite prin: strănut, tușit, sărut sau tacâmuri/ periuțe de dinți comune.

Infecția este răspândită de oamenii care poartă bacteria sau virusul în gât sau în nas, dar care au o imunitate ridicată și nu se îmbolnăvesc. Infecția poate fi răspândită și de o persoană care are meningită, dar aceste cazuri sunt mai rare. Un individ poate face meningită de mai multe ori pe parcursul vieții.

Meningită- tratament

Pentru anumite cauze ale meningitei, se poate asigura protecție pe termen lung prin vaccinare sau pe termen scurt prin tratament cu antibiotice. De asemenea, este posibil să fie eficace unele măsuri de comportament.

Meningita bacteriană poate fi tratată cu antibiotice prescrise la recomandarea medicului, dar uneori poate fi necesară şi administrarea de medicamente pe bază de steroizi. Pacientul necesită internare şi supraveghere permanentă pentru observarea evoluţiei bolii şi pentru a identifica efectele medicaţiei.

Meningita virală, în schimb, poate fi tratată la domiciliu cu medicamente antiinflamatoare şi prin consum ridicat de lichide, care grăbesc vindecarea. Tratată corespunzător, această formă uşoară de meningită poate fi vindecată în mai puţin de două săptămâni.

Meningita fungică, cum este meningita criptococică, se tratează prin administrarea pe termen lung a unor doze mari de antifungice, cum sunt amfotericina B și flucitozina. Creșterea tensiunii intracraniene este frecventă în meningita fungică și se recomandă efectuarea frecventă a puncțiilor lombare (zilnic, dacă este posibil) pentru reducerea tensiunii, sau, în alternativă, a drenajului lombar.

Citește și: Un copil de patru ani a murit de meningită. Risc de epidemie la o grădiniță din Sinaia