Scrisoarea emoționantă a Ilenei, o româncă plecată la muncă în Italia: ”De sărăcie tot nu am scăpat”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Ileana, o româncă în vârstă de 56 de ani de ani, mamă a doi băieți, a plecat în urmă cu 11 ani în Italia. Femeia a făcut sacrificii enorme pentru a-i oferi familiei sale o viață mai bună. Gustul amar al străinătății, însă, și-a spus cuvântul.

Din cauza salariilor din România, mulți români preferă să muncească în străinătate pentru un venit mai bun. Este și cazul Ilenei, o femeie în vârstă de 56 de ani, care a decis să stea departe de familia ei pentru a le oferi copiilor ei un viitor mai bun.

A muncit pe brânci, nu a dormit nopți la rând și a făcut foamea în Italia. Toate, însă, le-a îndurat pentru băieții ei, ca să le ofere o viață mai bună decât a ei. Zilele erau la fel, grele și fără să simtă că trăiască la propriu, dar copiii ei i-au dat putere mereu. Copii care acum au propria lor familie, poate și datorită mamei lor.

„De sărăcie tot nu am scăpat, mi s-au umplut buzunarele (am un salariu decent, mulţumitor), dar am sărăcit la suflet. Au fost cei mai grei ani din viaţa mea, dar am suportat orice de dragul copiilor. Nopţile nedormite, mâncarea, uneori puţină, alteori suficientă, nu mai are parcă niciun gust. Zilele trec toate la fel”, a mărturisit Ileana.

Și-a sacrificat propria viață și și-a lăsat soțul singur, în România. Bărbatul a renunțat la serviciu și și-a refăcut viața alături de altă femeie. Ileana, în schimb, încă îl întreține, în ciuda infidelității lui. „Bărbatul, deşi aşteaptă bani de la mine pentru întreţinerea casei, în cei 11 ani petrecuţi departe unul de celălalt, şi-a făcut o viaţă a lui, una paralelă cu cea pe care o avea cu mine, în care eu nu mai am loc”, a mai spus femeia.

S-ar întoarce acasă, în România, dar simte că nu are ce să facă aici. Copiii ei au crescut, și-au întemeiat propriile familii și… ea nu vrea să fie o povară pentru ei. Dar și un alt gând nu-i dă pace. Cum ar putea să se întrețină aici, în România?

”De multe ori m-am gândit că ar fi timpul să mă retrag acasă, dar la anii mei… nu pot lua nici pensie, şi nici nu ar vrea să mă angajeze cineva. Cum m-aş putea întreţine? Copiii au crescut mari fără mine, acum sunt plecaţi pe drumul vieţii cu familiile lor […], iar eu nu mai găsesc drumul către linişte. Am îmbătrânit departe de casă.

Trăiesc între trecut şi prezent: trecutul plin de grija copiilor şi de teama de a nu reuşi să îi întreţin şi prezentul în care nu mă mai regăsesc decât singură şi pierdută”, a mai mărturisit Ileana.