Circul de Stat din București, istoria unui monument istoric declarat după 49 de ani de la construcție

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Circul de Stat  a fost construit în anii 1960–1961 după planurile arhitecților Nicolae Porumbescu, Nicolae Pruncu, Constantin Rulea. Clădirea este rezultatul conceptului de culturalizare a cartierelor muncitorești și de creare a unor spații recreative, adoptat de regimul socialist din România. Circul de stat a fost declarat monument istoric în anul 2010.

Circul de Stat este un ansamblu format din sala de spectacole și câteva corpuri anexe ce aparțin de acesta. Sala de spectacole este construită în așa fel încât să domine întregul ansamblu din punct de vedere al amplasării în plan și al formei.

Amfiteatrul este acoperit cu o cupolă din beton armat, sub forma unei pânze ondulate, imprimând construcției o linie unitară și ușoară. Cupola se sprijină pe stâlpi  masivi, între acești stâlpi fiind amplasați pereți din sticlă care închid foaierul inelar al construcției, oferind o transparență întregii construcții.

Vezi și: CASA-MUZEU THEODOR AMAN. O OAZĂ DE ARTĂ ŞI FRUMUSEŢE ÎN CENTRUL CAPITALEI

Comunicarea cu corpurile anexe, sala de repetiții si cabinele artiștilor se realizează prin intermediul unor travee, arhitectural fiind niște volume largi cu forme neregulate, marginea superioară a acestora fiind situată sub punctul de origine a bolții.

Circul de Stat din București, istoria unui monument storic declarat după 49 de ani de la construcție

Deasupra intrării artiștilor în arenă este amplasată o platformă pe care este așezată orchestra. Pe cupola amplasată deasupra scenei circulare sunt amplasate diferite instalații folosite de artiștii „zburători”. Sala de spectacole are o formă concentrică și este realizată în așa fel încât toată atenția este îndreptată spre arena circulară în care evoluează artiștii. Arena are diametrul de 13 m și este prevăzută cu diverse utilaje mecanice care fac posibilă reamenajarea acesteia. Datorită angrenajelor folosite, arena permite intrarea animalelor și din subsol.

Construcția clădirii permite accesul publicului prin 8 puncte de acces, 6 superioare și 2 inferioare, toate comunicând cu garderoba și foaierul circului. Sala are o capacitate de 2 500 de locuri și a preluat ideea tradițională a circului intinerant.

Primele spectacole de circ din București au avut loc în 1877-1878, la Circul Sidoli, instalat într-un local pe cheiul Dâmbovitei. Activitatea lui continuă, sporadic si neorganizat, pâna în 1929-1930, atunci când este închis, din lipsă de fonduri. Până după al doilea Război Mondial, artiștii de circ nu au avut o clădire de circ și au participat la diverse spectacole improvizate, multe organizate la târguri si iarmaroace.

Citește și: ISTORIA FASCINANTĂ A CASEI MEMORIALE GHEORGHE TĂTTĂRESCU. ESTE SINGURA REȘEDINȚĂ PARTICULARĂ ÎN FORMĂ DE HAN, PĂSTRATĂ ÎNCĂ DE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA

Theodor Sidoli este pionierul circului romanesc. Acesta s-a născut în anul 1830, în Navara, dar s-a stabilit în România în 1864 și a devenit faimos în special prin numerele sale de călărie și dresură. Din păcate, clădirea Circului Sidoli a dăinuit în București până în vara anului 1933, când a fost demolată.

Indiferent de numele sub care a fost cunoscut, la început Circul de Stat, mai apoi Circul Globus, pentru o scurtă perioadă Circul&Variete Globus, iar astăzi Circul Metropolitan București, sub cupola sa au evoluat de-a lungul timpului artiști remarcabili – acrobaţi, iluzioniști, comici, dresori – care, prin pasiune, muncă și talent, au creat spectacole complexe, moderne, îndrăzneţe și de excepţie, pantomime, personaje clasice și tipuri de noi comedii, acrobaţii spectaculoase, contribuind în acest fel la includerea circului românesc în elita circului mondial și ridicându-se la exigenţele tuturor categoriilor de spectatori.