Pericolul de la barajul Vidraru! Ce s-ar întâmpla, în doar 13 minute, dacă ar avea loc un cutremur mai intens decât cel din 4 martie 1977

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Barajul Vidraru a atras atenția multor persoane, mai ales în ultima perioadă, după ce o mulțime de cutremure au fost înregistrate în țara noastră. Au ieșit la iveală informații importante despre ceea ce s-ar putea întâmpla la numai 13 minute de la un posibil seism mai mare decât cel din 4 martie 1977.

Pentru cei care nu știu, barajul Vidraru a fost construit începând cu anul 1961, urmând ca în luna decembrie a anului 1965 să fie terminat proiectul. Din anul 1966, barajul a fost dat în folosință, iar de atunci a devenit una dintre cele mai importante construcții hidrotehnice din România.

VEZI ȘI: Se rupe un baraj?! Premoniţie înfiorătoare: „Vom auzi de inundaţii catastrofale”

Barajul Vidraru în primele luni de primăvară Foto: Facebook

Ce s-ar întâmpla cu barajul Vidraru, după un cutremur mai mare decât cel din 4 martie 1977

Barajul Vidraru se află în acest moment pe o falie tectonică ce poate aduce cutremure cu o magnitudine mai mare de 6 grade pe scara Richter. Acest lucru ar putea reprezenta un pericol destul de mare pentru localitățile ce se află în imediata apropiere. Totuși, este esențial să nu intrăm în panică, deoarece barajul a reușit să facă față unui cutremur destul de puternic, precum cel din 1977.

Specialiștii susțin că dezastrul care a avut loc în Turcia s-ar putea repeta în orice țară în care există riscuri mari de cutremure. Astfel, România se clasează pe această listă. În ceea ce privește barajul Vidraru, unele persoane își fac griji că acesta ar putea suferi probleme majore în caz de cutremur, ceea ce ar duce la o inundație în masă.

Există, totuși, un plan de rezervă, numit „Planul de apărare al Argeșului”, potrivit căruia câteva localități vor inundate și vor dispărea imediat. Deși pare un scenariu apocaliptic, este important de reținut faptul că există astfel de planuri pentru orice regiune din România, deoarece autoritățile au nevoie să știe din timp ceea ce au de făcut în caz de catastrofe naturale.

În primul minut de la ruperea barajului, comuna Arefu ar fi inundată imediat. Ulterior, în următoarele patru minute, comunele Corbeni și Valea Iașului ar avea aceeași soartă. După 13 minute, cele peste 450 de milioane de tone de apă ar ajunge la comuna Albeștii de Argeș. Dispariția acestor comune va marca doar începutul unor distrugeri în masă, dacă ar fi să ne luăm după calculele făcute de către oficiali.

Astfel, în numai 20 de minute, un val de 35 de metri înălțime va înghiți Valea Danului și Curtea de Argeș, urmând ca imediat să fie afectate Băiculești (în 30 de minute), Merișani (în 41 de minute), Budeasa (în 53 de minute) și Bascov (în 66 de minute). La numai 72 de minute de la ruperea barajului Vidraru, apa ar măsura 12 metri în înălțime și ar înghiți orașul Pitești.

Barajul Vidraru în timpul cutremurului din 1977

Potrivit verificărilor făcute imediat după cutremurul care a avut loc în urmă cu 46 de ani, barajul Vidraru a făcut față cu brio seimului care a înregistrat magnitudinea de 7,4 pe scara Richter. Și atunci oamenii din zonă erau speriați cu privire la ceea ce ar putea să li se întâmple, însă construcția realizată în perioada lui Nicolae Ceaușescu a reușit să țină apa departe de zonele populate din apropiere.

Totuși, barajul Vidraru a suferit o serie de probleme care au dus la moartea a două persoane. Este vorba despre avaria gravă din 6 iulie 1974, când au fost observate scurgeri, jeturi de apă și căderi de pietriș pe versant. Avaria a durat în jur de 6 ore, perioadă în care lacul de acumulare a fost golit, descoperindu-se eroziuni ale galeriei, deteriorări la contactul blindaj – beton, precum și alte probleme care au necesitat o intervenție rapidă.

“Doi oameni au murit în urma acelei avarii care a durat aproape 6 ore. Spre seară, vana plană a fost deblocată şi închisă prin cădere liberă. Ulterior, lacul a fost golit şi s-au mai constatat eroziuni ale cămăşuielii galeriei, deteriorări la contactul blindaj – beton, eroziuni la priză ca urmare a vacuumului produs de admisia apei, existenţa unui plan de fisurare sub masivul vanei Johnson, defavorabil pentru stabilitate”, arată, într-un bilanţ al evenimentului, reprezentanţii Hidroconstrucţia.

În 2014 a avut loc un alt eveniment care a creat panică în rândul oamenilor din Argeș. Ploile au cauzat inundații, iar inundațiile au făcut ca volumul de apă din interiorul barajului să ajungă la stadiul de 98% din nivelul de retenție recomandat. Atunci, autoritățile au ținut să îi liniștească pe cetățeni și să îi asigure că nu există niciun risc.

NU RATA: Scene spectaculoase pe Barajul Vidraru!

Scurta istorie a barajului Vidraru

Pentru a se putea realiza unul dintre cele mai cunoscute baraje din România, în 1966 s-a făcut o investiție de aproximativ 1,47 miliarde de lei. S-au forjat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1,77 milioane mc de rocă, s-au turnat 930 de mii de mc de beton şi au fost montate peste 6.000 tone de echipamente electromecanice.

Foto: Barajul Vidraru – faza de execuție, 1965. FOTO: Hidroelectrica

Pentru realizarea barajului, au fost folosiți 480.000 de mc de beton, 22 de ploturi verticale și 9 galerii orizontale interioare, unde se găsesc toate aparatele de măsură și control. În momentul în care a fost pus în funcțiune pentru prima dată, barajul Vidraru era al cincilea din Europa și al nouălea din întreaga lume. În prezent, acesta a rămas cel mai mare baraj în arc din România.