Meseria care dispare din România. Era la mare căutare pe vremea lui Ceaușescu, acum suntem pe ultimele locuri în lume

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

În vremea lui Nicolae Ceaușescu, o mulțime de meserii erau la mare căutare, printre care și cea de cercetător. Dat fiind faptul că liderul comunist dorea dezvoltarea țării, mai ales din punct de vedere tehnic, cei care aveau un astfel de job erau plătiți pe măsură. Pe de altă parte, cifrele din ultimii ani arată că România și-a pierdut interesul pentru cercetare și nu mai investește în tinerii care ar putea aduce inovații.

Potrivit datelor comunicate de către Consiliul Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare din România (CINCDR), dintre cele 46 de institute naționale de cercetare, Ministerul Inovării, Cercetării și Digitalizării are în subordine 43 dintre acestea. Sunt unități de drept public, nu instituții bugetare, care se autofinanțează prin proiecte de cercetare naționale și internaționale.

Din anul 2017, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a fost desființată, odată cu preluarea de către Ministerul Cercetării și Inovării a atribuțiilor de Autoritate de Stat pentru Cercetare-Dezvoltare.

Câți cercetători mai are România, de fapt

În domeniul cercetării și al dezvoltării, în anul 2020, erau doar 18.331 de cercetători. Ulterior, în 2021, s-a resimțit o foarte ușoară creștere, ajungând la 19.113 de oameni cu această meserie. Pe de altă parte, în segmentul guvernamental și al învățământului superior, numărul de cercetători a scăzut cu 4,5%, rămânând doar 570.

„Salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare – echivalent normă întreagă, pe sectoare de performanță și ocupații, pentru 2020 a fost raportat la nivel național un număr total de 18.331 cercetători, inclusiv doctoranzi, iar pentru 2021 s-a înregistrat o ușoară creștere la 19.113 cercetători.

Se poate observa că, în fapt, numărul cercetătorilor din sectorul guvernamental și din învățământul superior a scăzut cu 570 cercetători (cca 4,5 %)”, se arată în comunicatul de presă.

(CITEȘTE ȘI: Meseria ciudată pe care o are Cristian Gog, al doilea câștigător de la Românii au talent: „Nu e glumă, există”)

România, pe ultimele locuri

În loc să se apropie de normele altor țări dezvoltate, România a ajuns în punctul în care decalajul în cercetare devine tot mai accentuat. Avem cel mai mic număr de cercetători la 100 de angajați din Uniunea Europeană. Rata de ocupare a unei funcții de cercetător a scăzut constant în perioada 2010-2021. Pe de altă parte, în alte țări, au fost înregistrate creșteri cu până la 35%.

Tinerii se orientează spre meserii care știu că sunt la mare căutare pe piața muncii, cum ar fi cele din domeniul IT, dovadă fiind numărul tot mai mare de candidați la facultățile cu specific.

(CITEȘTE ȘI: Abia acum s-a aflat! Motivul pentru care Alex Dima a renunțat la meseria de profesor de religie: „Era o bătaie e joc”)