Ordonanță pentru măsuri de austeritate în România. Ce plan pune în aplicare Ministerul Finanțelor pentru a nu pierde fondurile europene

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Autoritățile au pregătit o nouă ordonanță care conține măsuri de austeritate. Reglementările au ca scop reducerea deficitului bugetar care este deja de 4,4% din PIB, așa cum a cerut Comisia Europeană. 

După efectuarea analizelor de către membrii Ministerului Finanțelor, a ieșit la iveală faptul că cheltuielile de la final de an au tendința de a fi mai mari decât pe parcursul anului, în instituțiile de stat. Pentru a nu mai avea această problemă care dăunează bugetului țării, ministrul Marcel Boloș a decis intrarea în vigoare a unor măsuri economice.

Potrivit ordonanței, instituțiile publice nu vor mai avea voie să:

-organizeze evenimente comunitare (festivaluri, concerte, competiții, festivități);

-cumpere mobilier sau materiale pentru întreținere;

-facă reparații curente, să cumpere cărți sau servicii de consultanță;

-să plătească lucrări sau servicii de interes public local.

„Cheltuielile acestea care se fac pe sfârșit de an, așa cum reiese și din proiectul de ordonanță de urgență, sunt limitate la nivelul mediei de pe parcursul anului. Deci nu sunt interzise în totalitate aceste tipuri de cheltuieli de natura bunurilor și serviciilor ci se păstrează nivelul de plăți din cursul anului calendaristic, nivelul mediu de plăți din anul calendaristic”, a spus ministrul la Antena 3.

(CITEȘTE ȘI: Măsurile impuse de Marcel Ciolacu dau rezultate. Cu cât au scăzut prețurile alimentelor la raft)

Cum justifică ministrul Finanțelor măsurile de austeritate

Ministrul susține că reducerea este esențială pentru a prioritiza cheltuielile în așa fel încât România să nu piardă fonduri europene pentru că nu îndeplinește angajamentele față de Comisia Europeană:

„De la cheltuielile de natura furnitorilor de birou până la ceea ce înseamnă partea de alte cheltuieli pentru reparații curente, cu mențiunea că, dacă vor exista situații excepționale, prin memorandum, Guvernul va putea aproba limite care să fie peste valoarea acestei medii, dar numai în cazuri bine justificate, pentru că dorim în continuare să ne păstrăm angajamentele față de Comisie și să nu riscăm blocarea investițiilor europene.

Este până la urmă o prioritizare a cheltuielilor pe care le fac autoritățile locale așa cum și statul face aceste prioritizări lună de lună.

Trebuie să înțelegem că bugetul de stat nu este un sac fără fund din care se cheltuie la nesfârșit și ajungem astfel încât să ne blocăm propriile proiecte de investiții sau, mai mult, să riscăm să nu avem bani de autostrăzi sau bani de ceea ce înseamnă modernizarea de școli, modernizarea de spitale, tot ceea ce se face în țara noastră, ca să beneficiem de aceste investiții”, a mai spus Marcel Boloș.

(CITEȘTE ȘI: Cele 12 măsuri fiscale adoptate de Guvern. Cum vor impacta România în 2023 și 2024)