Cum ar arăta Marea Neagră, dacă ar seca. De ce este unică în lumea întreagă

Dacă nivelul Mării Negre ar scădea până la fund, peisajul dezvăluit ar părea desprins dintr-un film SF: o imensă carieră de piatră, cu pereți abrupți, trepte masive și o adâncime amețitoare. Puțini știu că această mare, aparent banală la suprafață, ascunde sub luciul apei un relief spectaculos și unic în Europa.

Marea Neagră se diferențiază clar de alte mări interioare, precum Marea Baltică sau Adriatică, printr-un profil geologic atipic, potrivit unei postări pe Facebook făcute de Atlas Geografic.  Fundul său se scufundă brusc de la aproximativ 200 de metri până la peste 2.000 de metri în zona centrală, creând un bazin adânc, cu margini abrupte ce par sculptate în trepte uriașe, ca într-un amfiteatru. De aici și comparațiile cu minele de suprafață, precum faimoasa mină Mir din Siberia.

CITEȘTE ȘI: Avem imaginile. Cum va arăta cerul peste 4 miliarde de ani, după ce Calea Lactee se va ciocni cu galaxia Andromeda

Cum ar arăta Marea Neagră, dacă ar seca

Această configurație a fost modelată în timp de o prăbușire tectonică petrecută cu milioane de ani în urmă, urmată de acumularea sedimentelor aduse de marile râuri care se varsă în mare, în special Dunărea. Rezultatul? O depresiune marină cu aspect dramatic, unică în Europa.

Dar spectaculosul nu se oprește aici. De la o adâncime de 150-200 de metri, Marea Neagră devine un spațiu ostil vieții: apa este anoxică, adică lipsită de oxigen. Acest fenomen creează o zonă „moartă” pentru fauna marină, dar în același timp oferă condiții ideale pentru conservarea epavelor antice. Navele scufundate cu secole în urmă s-au păstrat în mod remarcabil, ferite de degradarea biologică, exact din cauza acestui strat lipsit de viață.

Relieful surprinzător al Mării Negre, vizibil în hărțile batimetrice 3D, continuă să uimească cercetători, exploratori și pasionați de geografie, care văd în această mare nu doar o destinație de vacanță, ci și un loc încărcat de mistere geologice.

CITEȘTE ȘI: Imagine fabuloasă din Univers captată de telescopul James Webb. Au fost descoperite 19 galaxii-spirală aproape de Calea Lactee