Ce valoare va avea taxa de tranzacții bancare pe care Guvernul ar putea să o adopte. Ce trebuie să afli

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

O nouă taxă va împovăra veniturile românilor. Guvernul pune pe masa de dezbateri un proiect de lege prin care se analizează posibilitatea creșterii taxelor bancare. Ce valoare va avea taxa de tranzacții bancare pe care Guvernul ar putea să o adopte.

Pe masa discuțiilor privind măsurile de echilibrare a bugetului, incluzând creșteri de taxe și tăierea unor cheltuieli din sectorul bugetar, a fost propusă ideea de implementare a unei taxe universale aplicate tuturor tranzacțiilor bancare.

Noua taxă pe tranzacții bancare vizează clienții băncilor care efectuează plăți cu cardul sau transferuri bancare. În cursul zilei de vineri, 6 iunie, reprezentanții PSD, PNL, USR și UDMR au dezbătut proiectul de legel numit ”taxa de tranzacții bancare sau pe valoare” și au ajuns la conluzia că o astfel de taxă ar funcționa ca un fel de comision perceput pentru fiecare tranzacție – fie ca este vorba de plata unei facturi sau a unui transfer bancar – să fie între 1 și 3 lei.

Serviciul care a devenit GRATUIT pentru români. Statul nu mai percepe această taxă de la 7 aprilie 2025

Când ar putea intra în vigoare taxa pe tranzacții bancare

Proiectul de lege a fost propus de consilierul prezidențial, Radu Burnete. În acest fel se va încerca reechilibrarea bugetului de stat. Cum funcționează mecanismul? Banca va vira statului taxa, prin reținerea la sursă, pentru orice plată făcută prin bancă de clinet. În taxa pe tranzacții bancare nu intră comisionul bancar  pe care unele bănci le percep clienților.

Cu un plan bine pus la punct, până în 2026, România ar putea pune în funcțiune sistemul prin care se va aplica taxa pe tranzacții bancare. Dacă ar fi aplicată, taxa ar fi de 1 leu pe tranzacție, până într-o anumită sumă, și de 3 lei peste suma respectivă, au declarat sursele Profit.ro.

„S-a invocat că actualul context este favorabil implementării unei asemenea taxe, că transformarea digitală în creștere – de la servicii de e-guvernare la adopția pe scară largă a plăților electronice și a identității digitale – înseamnă că infrastructura și obiceiurile utilizatorilor sunt deja existente pentru o micro-taxă digitală.

Tot mai mulți români folosesc carduri, internet banking și plăți mobile, ceea ce indică faptul că mecanismele necesare colectării automate sunt deja funcționale la scară largă. Principala sarcină tehnică ar fi coordonarea și testarea riguroasă a sistemelor existente, nu inventarea unor tehnologii noi de la zero.

Cu o planificare adecvată, România ar putea fi pregătită ca, până în 2026, să pună în funcțiune un sistem care reține automat câțiva bănuți din fiecare tranzacție și îi direcționează către vistieria publică, fără a perturba semnificativ experiența utilizatorilor”, relatează sursele citate.

Tichetele de vacanță SE MODIFICĂ! Tot ce trebuie să afle de azi înainte posesorii despre ele