Fenomenul spectaculos care a apărut pe țărmul Mării Negre. Turiștii au surprins imagini inedite

Turiștii aflați la țărmul Mării Negre au surprins imagini spectaculoase! Biologii au transmis că fenomenul este o urmare a temperaturilor ridicate. Află, în articol, ce a apărut la mal!

Sute meduze albastre au invadat țărmul Mării Negre. Specia este originară din Marea Mediterană, dar ajunge de mai mulți ani și pe litoralul românesc, urmare a temperaturilor ridicate. Prezența lor nu este tocmai o surpriză. Potrivit specialiștilor, acestea apar de regulă toamna și iarna. Totuși, ținând cont de faptul că sunt meduze de apă caldă, ciclul lor de viață se apropie de final. Asta înseamnă că se reduce capacitatea lor a înota și sunt adunate de curenți.

Meduzele albastre le dau bătăi de cap pescarilor

Mulți turiști au fost impresionați atunci când au văzut numărul mare de meduze și chiar au început să surprindă imagini cu telefonul mobil. Pe de altă parte, nevertebratele le provoacă dureri de cap pescarilor. Aceștia se plâng că scot plasele din apă și adună mai multe meduze decât pești. În Agigea, marea părea de gelatină

„Extrem de multe, din ce în ce mai multe pe an ce trece și nu văd un sfârșit. Efectiv, peștele nu mai are loc să intre în taliană și n-avem ce să facem”, a spus Alexandru Sutac, pescar, potrivit Știrile Pro TV.

Specia care a invadat litoralul poartă numele de Rhizostoma Pulmo sau meduza albastră. Ele trăiesc în larg, dar ajung aproape țărm în această perioadă. Nevertebrata seamănă cu o ciupercă și este considerată cea mai mare din Marea Neagră.

Meduzele albastre nu reprezintă un pericol pentru oameni, însă specialiștii îi sfătuiesc pe turiștii de la malul Mării Negre să nu le atingă. Acestea pot înțepa puțin, provocând astfel iritații neplăcute pe piele.

În Marea Mediterană, meduzele albastre reprezintă hrana țestoaselor, însă la noi nu au un prădător natural. Acesta este motivul pentru care s-au înmulțit atât de mult. Adrian Filimon, cercetător șa Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa (INCDM), a oferit detalii despre stilul lor de viață.

„Ajung la finalul ciclului de dezvoltare, îmbătrânesc și urmează să moară, devin mai ușoare și plutesc la suprafața apei, unde sunt purtate de curenți în anumite zone și creează aglomerări”, a explicat Adrian Filimon, cercetător INCDM.

Citește și: Fenomenul neobișnuit care distruge plajele de pe litoralul românesc! Ce este cliffing-ul și cum a apărut