Șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, a evidențiat marți necesitatea intensificării pregătirii populației pentru un eventual efort de apărare națională.
Mesajul a fost transmis în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu generalul american Alexus Grynkewich, discuțiile concentrându-se pe securitatea flancului estic al NATO.
Declarațiile apar într-un context regional tensionat, marcat de preocupări sporite privind stabilitatea și capacitatea de reacție a statelor membre ale alianței.
Generalul Gheorghiță a precizat că România a introdus, începând cu anul 2026, modificări legislative menite să îmbunătățească pregătirea populației pentru situații de criză, inclusiv scenarii de conflict armat.

Acesta a subliniat că noile reglementări urmăresc consolidarea capacității de instruire și atragerea tinerilor în programe de voluntariat derulate de Ministerul Apărării Naționale.
„Începând din acest an, avem o modificare în legea pregătirii populației pentru război. Tot începând din acest an, ne propunem să aducem tineri în MApN, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți. O să continuăm aceste programe, în funcție de alocațiile bugetare. În acest an pregătim circa 1.000 de militari. În anii următori vom avea 2-3 serii de pregătire pe an. Capacitatea de pregătire este între 2.000 și 10.000 de militari pe an”, a declarat Vlad Gheorghiță.
Pe lângă pregătirea pentru eventuale situații de război, șeful Armatei a insistat asupra necesității instruirii populației pentru a face față altor tipuri de crize, precum dezastrele naturale sau incidentele majore. Vlad Gheorghiţă a explicat că aceste programe vor fi dezvoltate în parteneriat cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
„Trebuie să avem o populație pregătită pentru diverse crize, cum ar fi incendii, cutremure și așa mai departe. Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război. Avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”, transmite şeful armatei.
Un alt subiect abordat a vizat securitatea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, considerat strategic pentru independența energetică a României. Generalul Gheorghiță a explicat că, deși zona economică exclusivă nu intră sub incidența articolului 5 al Tratatului NATO, statul român are obligația de a proteja infrastructura critică din regiune.
„Juridic, articolul 5 (din Tratatul NATO) nu poate fi activat pentru apărarea zonei economice exclusive (a României din Marea Neagră – n.r.). Dar asta nu înseamnă că nu ne apărăm zonele. Vom avea aliați, dacă va fi cazul. Dacă vă referiți la platformele din exploatarea Neptun Deep, toate platformele sunt teritoriu național. Infrastructura critică înseamnă și cablurile submarine. Este datoria statului român să își apere infrastructura. Trebuie să investim în forțele navale române. Protejarea infrastructurii critice e o misiune a MAI. MApN va acorda sprijinul necesar”, transmite acesta.
CITEŞTE ŞI: Românii din străinătate, obligați să se prezinte la centrele militare în caz de război. Ce prevede legea
Pensia uriașă pe care o primește un fost ofițer în armată. Care este vârsta de pensionare