Cum a ajuns România să importe gunoiul Europei. Mecanismele care au deschis larg porțile pentru deșeuri

România se confruntă în continuare cu dificultăți majore în administrarea deșeurilor, deși statisticile europene arată că țara se numără printre statele cu cea mai mică cantitate de gunoi generată pe cap de locuitor.

Paradoxul constă în faptul că o mare parte dintre deșeuri nu sunt reciclate, ci ajung direct în depozite, inclusiv cele colectate separat.

Cum a ajuns România să importe gunoiul Europei

Specialiștii atrag atenția că problema centrală este lipsa unei infrastructuri funcționale pentru reciclare și valorificare. Deși legislația prevede sisteme de colectare selectivă și obiective clare la nivel național și european, realitatea din teren este diferită.

„La nivel național și local avem ținte privind separarea deșeurilor organice de cele uscate sau păstrarea materiilor prime pentru economia circulară. Dar o astfel de sortare există doar pe hârtie”, explică Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii Naționale de Mediu.

În practică, chiar și atunci când cetățenii sau companiile respectă regulile de sortare, deșeurile ajung adesea amestecate din nou.

„Chiar dacă oamenii își separă deșeurile și chiar dacă firmele fac asta pentru că legea o cere, tot ce a fost sortat este în final amestecat la loc și dus la groapa de gunoi”, spune Berceanu.

Estimările din industrie arată că peste 90% din deșeurile produse în România sunt depozitate, iar rata de reciclare rămâne cea mai redusă din Uniunea Europeană. Gropile de gunoi continuă să domine sistemul de gestionare a deșeurilor, fiind prezente în aproape toate regiunile țării.

„Veți găsi câte unul lângă aproape fiecare oraș mare. Când lucram pe teren, am văzut multe depozite neautorizate. Ai nevoie doar de informații din interior ca să ți le arate cineva”, afirmă fostul șef al Gărzii de Mediu.

Acesta estimează că în România există aproximativ 500 de depozite de deșeuri, cu dimensiuni și statut legal variat.

Mecanismele care au deschis larg porțile pentru deșeuri

Situația a atras atenția instituțiilor europene. În ianuarie, Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru neînchiderea și neecologizarea a 92 de depozite neconforme, deși termenul limită fusese stabilit pentru iulie 2017. În prezent, nouă dintre acestea nu au fost încă închise sau ecologizate.

România a mai fost sancționată anterior: în 2023, Curtea de Justiție a UE a impus o amendă de 1,5 milioane de euro pentru neînchiderea a 31 de depozite industriale, la care se adaugă penalități de 600 de euro pe zi pentru fiecare sit neconform.

Pe lângă problemele interne, România a devenit în ultimii ani o destinație pentru deșeuri provenite din alte state europene, precum Italia, Germania, Austria sau Olanda. Costul redus al depozitării – aproximativ 30 de euro pe tonă – reprezintă unul dintre motivele principale.

Unele transporturi sunt declarate drept materiale reciclabile, deși conțin gunoi, iar în alte cazuri documentele sunt falsificate, camioanele fiind încărcate cu deșeuri mascate sub materiale aparent reciclabile.

„România se află la intersecția dintre costuri scăzute de depozitare, rate ridicate de depozitare și capacitate redusă de control, în timp ce Europa Occidentală reduce activ depozitarea în baza legislației UE”, explică Alexandra Ghenea, vicepreședinte al ONG-ului Ecoteca.

O parte semnificativă a acestor transporturi ajunge direct în gropile de gunoi, accentuând presiunea asupra unui sistem deja deficitar.

CITEŞTE ŞI: Soarta blocurilor comuniste din România îi sperie pe proprietari. Ce spun românii despre clădirile vechi de peste 50 de ani

O mare fabrică din România se închide după decenii de activitate. Peste 800 de angajați riscă să rămână fără loc de muncă