Mit viral: țăranii medievali munceau mai puțin decât noi. Ce e adevărat și ce nu?

În mediul online, dar și printre anumiți istorici, circulă o afirmație care la prima vedere este destul de atractivă, cel puțin pentru nostalgici și pentru cei care au parte de joburi solicitante. Vom afla împreună dacă lucrurile stau chiar așa și cam ce însemna munca în Evul Mediu, câte zile libere erau cu adevărat și care este rolul real al Bisericii Catolice în această ecuație.

Ca întotdeauna există un sâmbure de adevăr în afirmația că țăranii medievali munceau doar 150 de zile de muncă pe an, și că aveau mai mult timp liber decât noi. Cum funcționa munca în acea perioadă?

Ce însemna munca în acea perioadă?

Majoritatea oamenilor erau țărani și depindeau de diverse munci agricole. Munca lor nu era organizată ca un job modern, 8 ore pe zi cu pauză de masă, 5 zile pe săptămână. Era o muncă mai degrabă sezioneră. Primăvara și toamna la recoltă, munca era extrem de intensă, începea dis de dimineață și se sfârșea seara târziu. Timpul liber în aceste perioade era dedicat exclusiv mesei și somnului.

Iarna în schimb, sau între perioadele agricole, ritmul de muncă încetinea. De aici vine și ideea că dacă numeri zilele de muncă agricolă expuizantă ajungi la aproximativ 120-180 de zile de muncă anual. Această cifră a fost popularizată de unii cercetători precum Juliet Schor.

Restul zilelor erau vacanță?

Răspunsul scurt? Nicidecum. Țăranii munceau de fapt aproape neîncetat. În afara muncilor agricole aceștia aveau multe alte obligații. Îngijeau de animale, își reparau uneltele, prelucrau hrana și recoltele, țeseau, construiau. În plus, existau și diferite alte sarcini ce le erau impuse de seniorul feudal.

O altă teorie care circulă este aceea legată de rolul Bisericii Catolice. Se sugerează că în Evul Mediu calendarul era plin de sărbători religioase. Nu doar duminicile ci numeroase alte zile dedicate diverșilor sfinți sau marilor sărbători creștine. În unele regiuni se putea ajunge într-adevăr la zeci de zile pe an în care teoretic munca era interzisă.

Țăranii medievali munceau mai puțin decât noi?

Această teorie este parțial adevărată, dar totul depindea de perioada agricolă a anului, astfel în plină perioadă de muncă a câmpului, sărbătorile nu mai erau respectate iar oamenii erau la muncă. În orice caz, chiar dacă sărbătorile aveau și efecte sociale oferind pauze și întărind comunitatea, intenția bisericii nu era una socialistă, de a menține clasa muncitoare fericită.

Sărbătorile și zilele libere țineau mai mult de o motivație religioasă, se dorea organizarea vieții în jurul credinței iar asta oferea o putere mai mare Bisericii.

Ultima teorie din acest articol vorbește despre wellbeingul țăranilor medievali care ar fi fost lipsiți de stress în accepțiunea modernă. Ritmul medieval, într-adevăr, era cu totul diferit față de rutina muncii moderne.

Zilele libere care preveneau burnoutul

Cu toate acestea, contextul era cu totul diferit. Munca de atunci era foarte diferită de condițiile de azi. Vorbim în principal de muncă fizică epuizantă, tehnologia aproape nu exista sau unde apăruse era de un primitivism feroce, iar per total nivelul de trai era unul extrem de scăzut. Bolile, foametea, mortalitatea și speranța mică de viață erau realitățile vremii.

Concluzionăm spunând că afirmația care spune că țăranii medievali aveau mai mult timp decât muncitorii contemporani este o simplificare. Ei nu trăiau mai relaxant, nici nu munceau mai ușor, trăiau doar într-un sistem diferit, în care mulți dintre noi probabil nici nu am supraviețui dacă ne-am putea întoarce în timp.

CITEȘTE ȘI: Angajații din România care vor lucra doar 4 zile pe săptămână de la birou. Decizie de ultimă oră

Blestemul Persiei și Oracolul care a avut dreptate: avertismentul antic care planează asupra conflictului cu Iranul