Ce se dă de pomană de Moșii de vară 2026: Alimente de împărțit în Sâmbăta Morților

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Moșii de vară 2026 pică pe 30 mai și este o zi dedicată pomenirii celor trecuți în neființă din tradiția ortodoxă. Înainte de Rusalii, creștinii ortodocși marchează Moșii de Vară, o zi în care se pomenesc cei morți și în care sufletele celor adormiți sunt comemorate prin pomeni și rugăciuni. Iată ce se dă de pomană de Moșii de vară 2026.

Ce semnifică Moșii de Vară

Moșii de vară sunt dedicați pomenirii sufletelor celor morți, conform tradiției ortodoxe. În această zi, credincioșii merg la slujbele de la biserică și duc colivă, colaci, fructe și alte alimente ca să fie sfințite și apoi să le dea de pomană pentru sufletele celor morți.

Preoții fac slujbe de pomenire și rostesc numele celor adormiți în timpul rugăciunilor speciale.

Mulți oameni merg la cimitire în această zi pentru a aprinde lumânări și pentru a se îngriji de mormintele celor apropiați care nu mai sunt printre noi.

Ce se dă de pomană de Moșii de vară 2026

Conform tradiției,m de Moșii de vară se împart colivă, colaci, fructe de sezon precum cireșe, căpșune, zmeură, caise, piersici, sarmale, orez cu lapte, plăcinte, prăjituri de casă, vase cu mâncare gătită, dar și căni sau farfurii noi.

În multe zone, pomenile se dau alături de lumânări aprinse și flori. Mulți oameni aleg ca pe lângă mâncare, să ofere apă sau vin și dulciuri pentru sufletele celor morți.

De unde vine obiceiul de a da de pomană

Obiceiul de a da de pomană are rădăcini vechi în tradiția creștină și este strâns legat de valorile fundamentale ale Bisericii Ortodoxe: iubirea față de Dumnezeu și iubirea față de aproapele. Originea se regăsește în vechile agape creștine, mesele comunitare organizate de primii creștini, care aveau la bază ideea de sacrificiu, solidaritate și ajutor reciproc, conform doxologia.

Termenul „agapă” este asociat cu iubirea dezinteresată, iar modelul suprem al acestei iubiri este considerat jertfa lui Iisus Hristos pe Cruce. Din această perspectivă, pomana nu reprezintă doar oferirea unor bunuri materiale, ci un act de milostenie și comuniune între oameni.

În tradiția ortodoxă, pomana se oferă pentru a îi ajuta pe cei în nevoie, cât și pentru pomenirea celor adormiți. După înmormântare, rudele celui decedat oferă alimente, haine sau diverse obiecte persoanelor nevoiașe, însoțite de rugăciuni pentru sufletul celui trecut în neființă. Gestul este binecuvântat printr-o slujbă specială numită panihidă.

Obiceiul continuă și după înmormântare, la diferite termene de pomenire stabilite de Biserică, precum la 3, 9 și 40 de zile, la șase luni, la un an și la șapte ani de la deces. Pomana este oferită și cu ocazia zilelor speciale dedicate pomenirii morților din calendarul ortodox.

În limbajul popular, termenul „pomană” este folosit și pentru orice ajutor oferit unei persoane aflate în nevoie. Totuși, în învățătura creștină accentul nu cade pe simpla dăruire, ci pe intenția din spatele gestului. Sfântul Apostol Pavel vorbește despre milostenie făcută din iubire, considerând că aceasta are o valoare spirituală mai mare decât simpla obligație de a oferi ceva.

Pomana are și rolul de a păstra vie memoria celor adormiți. Este felul în care rudele și apropiații se roagă pentru iertarea păcatelor acestora și pentru mila lui Dumnezeu. Cei care primesc pomana sunt îndemnați să îi pomenească în rugăciunile lor pe cei trecuți la cele veșnice.

Conform Bisericii, pomana trebuie făcută cu măsură și cu discernământ. Nu contează cât dai, ci intenția sinceră de a ajuta.

Fie că o faci pentru sufletelor celor plecați dintre noi, din milostenie sau din surplus, pomana este un gest pe care care orice creștin este îndemnat să îl facă.

Citește și: Moşii de vară. Ce trebuie să dai astăzi de pomană. Tradiţii și obiceiuri

Citește și: Tradiții și obiceiuri în Sâmbăta Morților. Ce nu au voie să facă femeile când sunt Moșii de Vară