A murit unul dintre ultimii lideri ai Revoluției Cubaneze. Fidel Castro îl considera unul dintre cei mai loiali colaboratori ai săi

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Ramiro Valdés Menéndez, fost vicepreședinte al Cubei și una dintre figurile emblematice ale Revoluției Cubaneze, a murit la vârsta de 94 de ani. Considerat un apropiat al lui Fidel și Raúl Castro încă din primele zile ale revoluției, Valdés a avut o influență majoră asupra aparatului de securitate al statului cubanez și a ocupat unele dintre cele mai importante funcții din conducerea țării timp de peste șase decenii.

Unul dintre ultimii supraviețuitori ai generației revoluționare

Moartea lui Ramiro Valdés Menéndez a fost anunțată duminică de Partidul Comunist și de guvernul cubanez. Fostul vicepreședinte al Cubei era considerat unul dintre ultimii lideri istorici ai Revoluției Cubaneze și unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai fraților Fidel și Raúl Castro.

Comunicatul oficial nu a precizat cauza decesului, însă liderii de la Havana au transmis omagii celui care a rămas timp de decenii o figură influentă în structurile de putere ale regimului cubanez.

Președintele Miguel Díaz-Canel a reacționat printr-un mesaj publicat pe platforma X.

„Plecarea fizică a comandantului Revoluției, Ramiro Valdés Menéndez, mă doare profund, ca și cum aș pierde un tată, fiecare act din viața comandantului Ramiro a fost marcat de fidelitatea sa absolută față de conducerea lui Fidel și Raúl”. a scris liderul cubanez.

De la atacul asupra cazărmii Moncada la victoria revoluției

Născut la 28 aprilie 1932 în Artemisa, în vestul Cubei, Ramiro Valdés avea doar 21 de ani când s-a alăturat atacului asupra cazărmii Moncada din 26 iulie 1953. Acțiunea condusă de Fidel Castro este considerată momentul care a declanșat Revoluția Cubaneză.

Ulterior, Valdés a participat la expediția iahtului Granma și a luptat în Sierra Maestra împotriva regimului lui Fulgencio Batista. În timpul conflictului, a servit sub comanda lui Ernesto „Che” Guevara, devenind una dintre figurile importante ale mișcării revoluționare.

După victoria revoluției din 1959, Valdés a primit titlul onorific de „Comandant al Revoluției”, o distincție acordată unui număr foarte restrâns de lideri ai mișcării. De asemenea, a fost decorat cu titlul de „Erou al Republicii Cuba”.

Arhitectul serviciilor de securitate cubaneze

Dacă pentru susținătorii regimului comunist cubanez Valdés a fost un erou al revoluției, pentru opozanți și organizațiile pentru drepturile omului el a reprezentat simbolul aparatului represiv construit după 1959.

În calitate de ministru de Interne, funcție pe care a ocupat-o în două mandate, între 1961-1968 și 1979-1985, Valdés a pus bazele Departamentului Securității Statului și ale Direcției Generale de Informații.

Potrivit mai multor istorici și publicații cubaneze independente, acesta a întreținut legături strânse cu KGB-ul sovietic și a contribuit la dezvoltarea sistemului de supraveghere și control social al statului cubanez.

Din acest motiv, Valdés este considerat de mulți drept „părintele G2”, serviciul de informații al Cubei, una dintre cele mai temute instituții ale regimului.

Spre deosebire de alți lideri ai revoluției, care și-au construit cariera în structurile administrative sau de partid, influența lui Valdés a provenit în principal din aparatul de securitate și informații.

Conflictul cu Fidel Castro și revenirea la putere

În 1986, în timp ce ocupa funcția de ministru de Interne, Valdés a intrat în conflict cu Fidel Castro. În urma rupturii, el a fost îndepărtat din cercul restrâns al puterii și a dispărut aproape complet din viața publică.

Revenirea sa a început în anii 1990. În 1997, a condus misiunea care a identificat și repatriat din Bolivia rămășițele lui Che Guevara, ucis în 1967 în timpul unei tentative de declanșare a unei revoluții în America de Sud.

În 2003, Valdés a revenit oficial în Consiliul de Stat, iar trei ani mai târziu Raúl Castro l-a numit ministru al Telecomunicațiilor, una dintre primele sale decizii importante după preluarea atribuțiilor prezidențiale de la Fidel Castro.

În 2009 a fost promovat în funcția de vicepreședinte al Cubei, iar în 2011 a devenit al treilea om în ierarhia Partidului Comunist Cubanez, după Raúl Castro și José Ramón Machado Ventura.

O figură discretă până la final

În ciuda pozițiilor importante ocupate, Ramiro Valdés a rămas o prezență discretă în spațiul public. A acordat foarte rar declarații și nu a cultivat relația cu presa.

În ultimii ani, aparițiile sale publice au devenit tot mai rare, alimentând speculații privind starea sa de sănătate. La începutul anului 2026 au circulat inclusiv informații neconfirmate despre o posibilă spitalizare.

Ultima sa apariție publică notabilă a avut loc la începutul acestui an, în cadrul unui eveniment organizat la Havana pentru comemorarea eroului național José Martí.

O generație care dispare

Moartea lui Ramiro Valdés reduce și mai mult numărul liderilor istorici rămași în viață din generația care a realizat Revoluția Cubaneză.

În prezent, dintre figurile emblematice ale acelei perioade mai sunt în viață doar Raúl Castro, care are 95 de ani, și Guillermo García Frías.

Dispariția lui Valdés survine într-un moment dificil pentru Cuba, marcat de o profundă criză economică și energetică. Autoritățile de la Havana au anunțat recent noi reforme economice în încercarea de a atenua efectele problemelor interne și ale sancțiunilor impuse de Statele Unite.

Pentru susținătorii regimului, Ramiro Valdés va rămâne unul dintre eroii revoluției. Pentru criticii săi, numele său va fi asociat cu aparatul de securitate și control care a definit o mare parte din istoria Cubei moderne.

CITEȘTE ȘI: Doliu la Hollywood! A murit regizorul serialului-fenomen ”Friends”

Doliu în lumea sportului! Alex, fiul legendarului fotbalist, a murit la doar 38 de ani