De ce nu ne putem opri din a ne compara cu alții pe rețelele sociale. Creierul ignoră ceea ce știm deja

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Știm că fotografiile sunt atent alese, că vacanțele perfecte reprezintă doar câteva zile dintr-un an și că nimeni nu își publică întreaga viață pe rețelele sociale. Cu toate acestea, este suficient să petrecem câteva minute privind postările altora pentru a începe să ne întrebăm de ce ei par mai fericiți, mai atrăgători sau mai realizați decât noi. De ce continuăm să facem comparații chiar dacă știm că imaginea pe care o vedem este incompletă?

Comparația cu ceilalți este unul dintre modurile prin care oamenii își evaluează propria situație. Ne raportăm la alte persoane pentru a înțelege unde ne situăm, iar rețelele sociale ne oferă permanent material pentru asemenea comparații.

Problema apare atunci când termenul de comparație este reprezentat în special de oameni pe care îi percepem ca având o situație mai bună decât a noastră. În psihologie, fenomenul este cunoscut drept „comparație socială ascendentă”: ne comparăm cu cineva care pare mai atrăgător, mai bogat, mai fericit sau mai de succes.

O meta-analiză publicată în mai 2026 în Frontiers in Psychology a analizat 54 de eșantioane independente, cu un total de 36.583 de participanți. Cercetătorii au constatat că acest tip de comparație pe rețelele sociale este asociat cu o stimă de sine și o stare de bine mai scăzute, dar și cu niveluri mai ridicate de anxietate, depresie și emoții negative legate de evaluarea socială.

Știm că vedem doar o parte din realitate. Atunci de ce ne afectează?

Faptul că înțelegem rațional cum funcționează rețelele sociale nu înseamnă că încetăm automat să ne comparăm.

Atunci când vedem fotografia unei persoane într-o vacanță spectaculoasă, de exemplu, putem ști foarte bine că nu vedem certurile, problemele financiare, zilele plictisitoare sau celelalte dificultăți din viața sa. Informația disponibilă în acel moment rămâne însă imaginea unei persoane care pare să se afle într-o situație mai bună.

Mai mult, rețelele sociale creează un mediu deosebit de favorabil comparațiilor. Utilizatorii tind să selecteze ceea ce arată celorlalți, iar rezultatul este un flux în care succesele, călătoriile, relațiile fericite sau fotografiile reușite sunt mult mai vizibile decât rutina și eșecurile.

Ajungem astfel să comparăm viața noastră întreagă, pe care o cunoaștem cu toate problemele ei, cu fragmentele atent selectate din viețile altora.

Comparațiile cu cei care par să o ducă mai bine ne afectează cel mai mult

Rezultatele meta-analizei arată că cea mai puternică asociere a fost observată în cazul emoțiilor negative legate direct de comparația socială, categorie în care intră reacții precum invidia, rușinea sau nemulțumirea față de propriul corp. Au urmat anxietatea și depresia, în timp ce comparațiile ascendente au fost asociate și cu o stare de bine și o stimă de sine mai reduse.

Cercetătorii atrag însă atenția asupra unei diferențe importante: rezultatele arată în principal asocieri, nu demonstrează că simpla utilizare a rețelelor sociale provoacă depresie sau anxietate. Relația dintre comportamentul online și starea psihologică este mai complexă și poate varia considerabil de la o persoană la alta.

Cum putem opri cercul comparațiilor

Soluția nu trebuie să fie neapărat renunțarea la rețelele sociale. Mai util poate fi să observăm ce tip de conținut declanșează comparațiile și cum ne simțim după ce îl consumăm.

Dacă anumite conturi ne fac constant să ne evaluăm negativ aspectul, cariera, situația financiară sau relațiile, reducerea expunerii la ele poate elimina o parte dintre stimulii care alimentează comparația.

Și merită să ne amintim un lucru pe care îl știm deja, dar pe care creierul nu îl aplică întotdeauna atunci când derulăm ecranul: ceea ce comparăm nu sunt două vieți complete. Este propria noastră realitate, cu toate detaliile ei, pusă lângă o selecție făcută de altcineva.

CITEȘTE ȘI:

De ce uneori nu putem lua nici măcar o decizie simplă. Ce se întâmplă când avem prea multe opțiuni

De ce îți verifici telefonul fără să ai notificări. Explicația psihologilor