Nu tot ce ai acumulat în timpul căsătoriei se împarte la divorț! Lista bunurilor protejate de lege

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Despărțirea în acte nu înseamnă automat că toate bunurile acumulate de-a lungul căsătoriei se împart în mod egal între foștii parteneri. Legislația din România stabilește reguli clare privind proprietățile, economiile, moștenirile, donațiile și datoriile, iar stabilirea drepturilor fiecăruia depinde de mai mulți factori. Printre cele mai importante se numără regimul matrimonial ales, data la care au fost dobândite bunurile și proveniența banilor folosiți pentru achiziționarea lor.

Astfel, un apartament cumpărat înainte de căsătorie, o locuință moștenită de la părinți sau banii primiți în urma unei donații nu intră, în mod obișnuit, în categoria bunurilor care se împart la divorț. În schimb, o casă achiziționată în timpul căsătoriei sau economiile realizate din salariile celor doi pot fi supuse partajului, inclusiv atunci când actele sunt întocmite pe numele unui singur soț.

Ce bunuri nu pot fi revendicate de fostul partener la divorț

Codul civil, prin articolul 340, stabilește o serie de categorii de bunuri care aparțin exclusiv unuia dintre soți. Acestea își păstrează caracterul de bunuri proprii și nu sunt incluse în masa bunurilor comune care urmează să fie împărțite.

Una dintre cele mai importante categorii este reprezentată de proprietățile obținute prin moștenire sau donație. De exemplu, dacă o persoană primește un apartament de la părinți sau moștenește o casă în timpul căsătoriei, imobilul îi aparține în continuare, fără ca divorțul să îi ofere automat celuilalt soț drepturi de proprietate asupra acestuia. Excepția apare atunci când donatorul sau persoana care a lăsat moștenirea a stabilit în mod expres că bunul va fi comun.

Tot în categoria bunurilor proprii intră:

Obiectele de uz personal, destinate folosirii exclusive de către unul dintre soți;

Bunurile necesare exercitării profesiei, în condițiile prevăzute de lege;

Drepturile patrimoniale asupra creațiilor intelectuale realizate de unul dintre parteneri;

Premiile și recompensele obținute individual;

Manuscrisele, proiectele artistice, lucrările științifice și proiectele de invenții;

Despăgubirile pentru prejudicii materiale sau morale suferite de unul dintre soți;

Sumele primite în baza unor asigurări pentru prejudicii personale;

Bunurile cumpărate în locul altor bunuri proprii, dacă proveniența fondurilor poate fi demonstrată.

De asemenea, proprietățile cumpărate înainte de încheierea căsătoriei rămân, în principiu, în patrimoniul persoanei care le deținea. Același lucru este valabil pentru economiile acumulate anterior căsătoriei, dacă există dovezi care să ateste proveniența banilor.

O situație particulară este cea a bunurilor cumpărate cu bani proveniți din vânzarea unei proprietăți moștenite. Dacă unul dintre soți vinde un apartament primit prin moștenire și folosește suma pentru a achiziționa o altă locuință, noul imobil poate păstra caracterul de bun propriu.

Apartamentul cumpărat în timpul căsătoriei se împarte chiar dacă este pe un singur nume

În lipsa unei convenții matrimoniale, soților li se aplică regimul comunității legale. Conform articolului 339 din Codul civil, bunurile dobândite în timpul acestui regim de oricare dintre parteneri sunt considerate bunuri comune în devălmășie.

Prin urmare, un apartament cumpărat după căsătorie poate aparține ambilor soți chiar dacă numai unul dintre ei apare în contractul de vânzare-cumpărare. Aceeași regulă se aplică în cazul mașinilor, terenurilor, locuințelor de vacanță și altor bunuri achiziționate din veniturile obținute în timpul căsătoriei.

Există însă și excepții. Dacă un bun a fost cumpărat cu bani proveniți exclusiv dintr-o moștenire sau din vânzarea unei proprietăți personale, caracterul său poate fi diferit de cel al bunurilor comune. Pentru a demonstra acest lucru sunt importante documentele care arată traseul banilor și sursa finanțării.

Regimul matrimonial încetează, în cazul divorțului, la data introducerii cererii de divorț. În anumite condiții, instanța poate constata că încetarea regimului a avut loc încă de la data separării în fapt a soților.

Ce se întâmplă dacă unul dintre soți a renovat casa moștenită de celălalt

O altă situație care poate genera neînțelegeri la divorț este cea a locuințelor primite prin donație sau moștenire, în care ambii parteneri au investit bani de-a lungul căsătoriei.

De exemplu, dacă un soț moștenește o casă, iar ulterior cei doi folosesc economiile comune pentru renovarea acesteia, proprietatea nu devine automat bun comun. Imobilul rămâne al persoanei care l-a moștenit.

Totuși, investițiile realizate din fonduri comune pot genera un drept de creanță pentru celălalt soț sau pentru comunitate, în funcție de situația concretă. Acesta poate solicita recuperarea valorii care i se cuvine, fără să dobândească automat o cotă de proprietate asupra casei.

În stabilirea sumelor pot fi luate în calcul amploarea lucrărilor, banii investiți și sporul de valoare adus imobilului. Facturile, extrasele bancare, contractele încheiate cu firmele de construcții și expertizele de evaluare pot reprezenta probe importante într-un eventual proces de partaj.

CITEȘTE ȘI: Ema Oprișan, prinsă între doi Răzvani! Trecutul cu Kovacs i-a dat peste cap relația cu noul iubit: „Trebuie să suport consecințele”

Noul iubit al Emei Oprișan are un trecut amoros controversat! Pe 10 iulie, Răzvan a fost cu o celebră tiktokeriță în vacanță