Boala de care sufera Dragos Bucur. Diagnosticul crunt pus de medici

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

În 2015, actorul şi-a cumpărat dispozitivul numit CGM (Continuous Glucose Monitoring). Acesta monitorizează mereu glicemia, fiind prevăzut cu un senzor aflat pe un ac care este introdus în piele, însă este prevăzută şi cu o pompă care eliberează insulină în organism, atunci când senzorul transmite semnale în acest sens. „Kitul conţine un receiver cu un mic ecran în care poţi vedea graficul glicemiei şi ultima valoare măsurată şi un emiţător care se montează pe senzorul care se înserează subcutanat. Receiverul arată că un pager şi are un meniu destul de simplu care te ajută să vezi şi să faci diverse lucruri – să vezi glicemia, să notezi cantitatea de insulină injectata sau de hidraţi consumata”, a notat Dragoş Bucur pe blogul amdiabet.blogspot.ro, unde a postat şi câteva imagini cu aparatul sau. În 2015, Bucur spunea că un astfel de apărat costă în jur de 1.200 euro.

Boala „îi dictează” cariera şi de aceea el este foarte atent atunci când intră într-un nou proiect. Şi, dacă simte că trebuie să renunţe, nu stă prea mult pe gânduri. Dragoş Bucur cere condiţii decente de lucru.
 „Eu, diabet fiind (deşi cred că uneori asta e doar o scuză) nu vreau să mai filmez pentru cine ştie ce film american de clasă C sau D, pentru jumătate din onorariul unui figurant american, nu vreau să stau pe scaune de plastic aşezate la 2 metri de rulotă actorilor străini, să mănânc mâncare rece pe brânci şi să mă încălzesc noaptea un jurul unui radiator sau în rulotă de costume. Eu vreau pauză de masă normală pentru a avea timp să îmi cântăresc hidraţii şi să îmi schimb insulină dacă e nevoie, eu vreau o rulotă pentru intimitate şi odihnă între cadre, vreau over-time şi respect”, spunea Dragoş Bucur.

Într-un articol scris pe blogul ei, soţia actorului a povestit cum e viaţa alături de Dragoş Bucur, bolnav de diabet. „La inceput nu aveam nici cea mai mica idee despre ce inseamna hipo si hiper. Vedeam ca se testeaza des, ca isi face insulina, ca isi cantereste mancarea (a avut o perioada in care mergea cu cantarul in geanta la restaurant) dar, cu timpul, am invatat cam tot ce e important sa stiu despre diabet. Azi acele, insulina, testele, senzorii, pompa fac parte din viata mea. De multe ori ma intreb daca el nu s-o fi saturat de ele dar il vad pozitiv mereu si firesc in relatia lui cu diabetul asa ca ma linistesc. Mi-a spus de cateva ori ca boala asta i-a facut viata mai buna. Pare ciudat, dar imi explica despre cum l-a organizat, cum l-a educat si, mai ales, despre cum l-a invatat sa inteleaga cu adevarat care sunt marile valori ale vietii. Si eu am invatat de la el.”, a scris Dana Nălbaru în urmă cu aproape opt ani pe blogul său