Cafenelele de reparații câștigă teren în fața consumului excesiv. Mișcarea care îi învață pe oameni să repare, nu să arunce

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Într-o perioadă în care produsele sunt înlocuite mai repede ca niciodată, iar costul vieții continuă să crească, tot mai mulți oameni aleg să repare obiectele stricate în loc să cumpere altele noi. Cafenelele de reparații, un fenomen apărut în Olanda și răspândit acum în întreaga lume, promovează o nouă formă de anticonsumism și reconstruiesc legăturile dintre oameni și lucrurile pe care le folosesc zilnic.

De la o idee locală la o mișcare globală

Într-o dimineață ploioasă de primăvară, subsolul unei biserici din localitatea New Paltz, statul New York, s-a umplut de lămpi vechi, fermoare defecte, cuțite tocite și aparate electronice care nu mai funcționau.

Voluntarii prezenți nu erau acolo pentru a vinde ceva, ci pentru a ajuta oamenii să își repare obiectele.

Evenimentul face parte din rețeaua internațională Repair Cafe, o organizație care încurajează repararea bunurilor în locul înlocuirii lor.

Mișcarea a început în Olanda, în 2009, cu un singur eveniment. Astăzi, organizația numără peste 59.000 de membri, aproximativ 4.000 de cafenele de reparații și contribuie anual la repararea a aproape 850.000 de obiecte.

„Trebuie să ne schimbăm mentalitatea. Trebuie să schimbăm economia. Chiar dacă Repair Cafe nu poate rezolva singură problema, reprezintă un semnal foarte clar că este nevoie de schimbare la un nivel mult mai înalt.”, a declarat Martine Postma, fondatoarea Repair Cafe.

Nu este vorba doar despre obiecte

La evenimentul din New Paltz, aproximativ 50 de persoane au adus 85 de obiecte care aveau nevoie de reparații. De la ventilatoare vechi și haine deteriorate până la fotografii de familie și bijuterii, toate au primit o nouă șansă.

În final, voluntarii au reușit să repare 71 dintre ele.

Organizatoarea Holly Shader spune că oamenii vin adesea pentru a economisi bani sau pentru că obiectele au valoare sentimentală, însă descoperă rapid că experiența oferă mult mai mult.

„Le oferă oamenilor șansa de a lucra împreună și de a prelungi viața unui obiect. Se creează relații între oameni”, afirmă ea.

O reacție împotriva culturii de unică folosință

Creșterea prețurilor și costul tot mai ridicat al vieții îi determină pe mulți consumatori să caute alternative la cumpărăturile constante.

În același timp, tot mai multe organizații promovează reutilizarea și repararea produselor.

Printre acestea se numără Buy Nothing Project, bibliotecile de unelte și mișcarea „Right to Repair” („Dreptul la reparație”), care militează pentru ca producătorii să ofere acces la piese de schimb, instrumente și instrucțiuni necesare reparării produselor.

Fondatoarea Buy Nothing Project, Liesl Clark, spune că rețeaua sa a ajuns la peste 12,5 milioane de persoane pe Facebook.

„Ceea ce a început ca o mișcare socială a devenit o adevărată plasă de siguranță pentru milioane de oameni. Oamenii încep să înțeleagă că nu trebuie să apeleze mereu la marile platforme de comerț pentru a obține ceea ce au nevoie. Comunitățile lor dețin deja multe dintre resursele necesare.”

O abilitate pe cale de dispariție

Potrivit lui Peter Counter, inginer și cercetător la University for the Creative Arts din Marea Britanie, cultura modernă a făcut ca multe dintre competențele de bază pentru repararea obiectelor să se piardă.

„Ideea că îți poți repara singur lucrurile s-a estompat deoarece aceste cunoștințe nu mai sunt transmise între generații”, explică el.

În multe cazuri, cumpărarea unui produs nou este mai ieftină decât repararea lui într-un service specializat, motiv pentru care inițiativele bazate pe voluntariat au devenit atât de importante.

Povestea unui ceas vechi care a primit o nouă viață

Printre participanții la evenimentul din New Paltz s-a numărat și Paula Weinstein, în vârstă de 79 de ani, care a adus un ceas Hammond fabricat în anii 1930.

Obiectul a fost preluat de Bob Morton, un fost inginer IBM în vârstă de 82 de ani.

„Am fost binecuvântat să am încă mintea limpede. Este o ocazie să fac ceva util”, a spus el.

După câteva ore de muncă atentă, ceasul a început din nou să funcționeze.

„Da, funcționează!”, a exclamat emoționată proprietara. „Doamne, vă mulțumesc!”

„Mă bucur că nu am renunțat”, a răspuns Morton.

O schimbare de mentalitate

Dincolo de economii și de protejarea mediului, susținătorii mișcării cred că repararea obiectelor are și o valoare socială.

Atunci când oamenii lucrează împreună pentru a salva un obiect vechi, se creează conversații, relații și un sentiment de comunitate care lipsește adesea într-o lume dominată de cumpărături online și produse de unică folosință.

Într-o economie bazată pe consum rapid, cafenelele de reparații transmit un mesaj simplu: nu tot ceea ce se strică trebuie aruncat. Uneori, este suficient să îi oferi o nouă șansă.

CITEȘTE ȘI:

Vin francez vechi de peste 130 de ani, ascuns sub podeaua unui castel, readus la viață! Povestea incredibilă a unei comori uitate

Descoperire uriașă în spațiu. Oamenii de știință au găsit ceva neașteptat pe planete aflate la ani-lumină de Pământ