Ce s-ar întâmpla în România, dacă s-ar introduce starea de război sau de asediu? Cine ar fi obligat să se înroleze în Armată

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Ce s-ar întâmpla în România, dacă s-ar introduce starea de război sau de asediu? Tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani vor trebui să prezinte un formular medical la comisiile locale de recrutare-încorporare pentru a fi înrolaţi în caz de război.  De asemenea legea pedepse cu închisoarea pentru persoanele care refuză să se supună ordinului venit de la o autoritate militară.

Ordinul de aprobare a certificatului face trimitere la o lege din 2006 care spune că la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani.

Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război, potrivit Codului Penal

Potrivit art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

CITEŞTE ŞI: CE SE VA ÎNTÂMPLA DACĂ MILITARII RUȘI ”PUN PICIORUL” ÎN UCRAINA? CUM ARATĂ CELE PATRU SCENARII DE RĂZBOI DINTRE RUSIA ȘI UCRAINA: ”ACEST RĂZBOI ESTE…”

Potrivit ordonanței de urgență a Guvernului din 1999 citate mai sus, „Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.”

Art. 1. – Starea de asediu şi starea de urgenţă privesc situaţii de criză ce impun măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi securităţii naţionale, a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.”

Art. 2. – Starea de asediu reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, militară, economică, socială şi de altă natură aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, instituite pentru adaptarea capacităţii de apărare a ţării la pericole grave, actuale sau iminente, care ameninţă suveranitatea, independenţa, unitatea ori integritatea teritorială a statului. În cazul instituirii stării de asediu se pot lua măsuri excepţionale aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale.”

Art. 11. – Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă se aduce neîntârziat la cunoştinţă populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, şi este retransmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgenţă.

Art. 12. – În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.

Art. 13. – În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, Preşedintele României revocă decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea.

Art. 14. – Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă trebuie să prevadă următoarele:

a) motivele care au impus instituirea stării;

b) zona în care se instituie;

c) perioada pentru care se instituie;

d) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenta ordonanţă de urgenţă;

Respingeri de neconstituţionalitate (1), Jurisprudenţă, Reviste (6)

e) autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora;