Atingerea este unul dintre cele mai importante gesturi umane, însă efectele sale asupra sănătății sunt adesea subestimate. Potrivit unui amplu articol publicat de BBC Science Focus, tot mai multe studii arată că îmbrățișările, ținutul de mână sau alte forme de contact fizic pot reduce stresul, întări relațiile sociale și chiar influența sănătatea inimii și a creierului.
Interesul oamenilor de știință pentru efectele lipsei contactului fizic a crescut puternic după pandemia de COVID-19. Dacă înainte cercetările vizau în special persoanele în vârstă și izolate, restricțiile impuse în timpul pandemiei au scos la iveală consecințe importante și asupra adolescenților și tinerilor.
Potrivit profesoarei Katalin Gothard, specialistă în fiziologie și neurologie la Universitatea din Arizona, mulți dintre studenții care și-au petrecut anii adolescenței în izolare au dificultăți mai mari în a lega prietenii, în a lucra în echipă și chiar în a face gesturi simple de apropiere, cum ar fi o bătaie încurajatoare pe umăr sau a bate palma cu cineva. Specialista spune că aceste diferențe nu se reflectă doar în rezultatele academice, ci și în modul în care tinerii reușesc să construiască relații sociale sănătoase.
Oamenii de știință explică faptul că organismul uman a evoluat într-un mediu în care apropierea fizică era esențială pentru supraviețuire. Din acest motiv, creierul și corpul nostru „se așteaptă” la prezența altor oameni și la contactul fizic cu aceștia.
Profesorul James Coan, psiholog clinician la Universitatea din Virginia, afirmă că atingerea transmite creierului unul dintre cele mai importante mesaje, acela că există sprijin și siguranță.
Numeroase cercetări au demonstrat că simplul contact piele pe piele dintre mamă și nou-născut este vital în primele ore de viață. Ulterior, pe parcursul copilăriei, atingerea contribuie la dezvoltarea sistemului imunitar, la creștere și chiar la supraviețuire.
În viața de adult, contactul fizic continuă să joace un rol important. De aceea, oamenii tind instinctiv să țină de mână o persoană care trece printr-un moment dificil sau care urmează să suporte o procedură medicală dureroasă.
Explicația se află în biologia organismului. Atunci când primim o îmbrățișare sau o mângâiere din partea unei persoane în care avem încredere, sunt activate fibre nervoase speciale din piele, numite fibre C-tactile. Acestea transmit semnale către creier, stimulând eliberarea oxitocinei, hormon cunoscut și drept „hormonul îmbrățișării”. Oxitocina induce o stare de relaxare, reduce nivelul hormonului de stres, cortizolul, încetinește ritmul cardiac și întărește legăturile afective dintre oameni.
Studiile citate de BBC Science Focus arată că persoanele care beneficiază frecvent de gesturi afectuoase din partea familiei, prietenilor sau partenerului de viață prezintă un risc mai mic de inflamație cronică, un factor implicat în numeroase boli. În plus, atingerea poate îmbunătăți variabilitatea ritmului cardiac, un indicator important al sănătății sistemului nervos și al capacității organismului de a face față stresului.
Profesorul Katalin Gothard a studiat modul în care atingerea influențează activitatea creierului observând maimuțe în timpul toaletării reciproce, un comportament social obișnuit la aceste animale. Rezultatele au impresionat-o.
„În peste 30 de ani, nu am văzut niciun stimul capabil să reducă atât de profund activitatea neuronală din amigdală”, spune cercetătoarea.
Amigdala este regiunea cerebrală responsabilă de procesarea emoțiilor și a stării de alertă. În timpul contactului fizic plăcut, activitatea acesteia scade considerabil, ceea ce explică senzația intensă de liniște și siguranță. Pornind de la aceste observații, cercetătorii cred că terapiile bazate pe atingere ar putea deveni, în viitor, un sprijin important pentru persoanele care suferă de anxietate, tulburare de stres posttraumatic sau alte afecțiuni psihice caracterizate printr-o stare permanentă de vigilență.
Specialiștii subliniază că atingerea trebuie să fie întotdeauna dorită și acceptată, deoarece experiențele de viață și diferențele culturale fac ca oamenii să reacționeze diferit la contactul fizic. În același timp, cercetările arată că izolarea socială și lipsa atingerii pot avea efecte negative asupra sănătății cardiovasculare, somnului și stării psihice.
De aceea, oamenii de știință explorează metode prin care aceste beneficii să poată fi reproduse și în cazul persoanelor singure. Printre soluțiile studiate se numără imaginarea unei îmbrățișări din partea unei persoane apropiate, folosirea păturilor cu greutate sau interacțiunea cu animalele de companie, toate acestea având capacitatea de a induce o stare de calm.
În spitale și cămine de îngrijire, ținutul de mână, o îmbrățișare sau o simplă atingere pe umăr s-au dovedit utile pentru reducerea anxietății, ameliorarea durerii și îmbunătățirea stării generale a pacienților.
Cercetătorii subliniază că atingerea este ultimul simț care dispare înainte de moarte, motiv pentru care simplul gest de a ține de mână o persoană aflată în ultimele clipe de viață poate transmite, chiar și atunci, un profund sentiment de siguranță și iubire.