Diferențele dintre starea de urgență și starea de alertă. Ce se va întâmpla după 15 mai în România

Președintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că începând din 15 mai starea de urgență va fi înlocuită cu starea de alertă, o relaxare a măsurilor de prevenție contra răspândirii coronavirusului.

Avocatul Codrin Ţarălungă a explicat, pentru Mediafax.ro, faptul că starea de alertă poate fi instituită în cazul iminenţei apariţiei sau a declanşării unei situaţii de urgenţă. Desigur, epidemia intră în sfera de aplicare a stării de alertă, ca situaţie de urgenţă, cu precizarea că starea actuală este „în plină desfăşurare spre regres”.

Managementul situaţiei de urgenţă este guvernat de o serie de principiii, explică avocatul, iar unul dintre acestea este respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Ce măsuri se pot lua

Referitor la măsurile care se pot lua în timpul stării de alertă, OUG nr. 21/2004 dispune că acestea sunt “orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră” şi “trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege.”

Așadar, odată instituită starea de alertă, orice limitări sau restrângeri de drepturi ar putea fi impuse doar prin adoptarea unui act normativ de tipul unei legi organice.

„Cum în lipsa menţinerii stării de urgenţă, astfel de restrângeri (adoptate prin ordonanţe militare) nu ar mai putea fi adoptate în cadrul unei stări de alertă, înseamnă că orice limitare sau restrângere redevine (în mod firesc) o posibilitate exclusivă a autorităţii legislative, respectiv a Parlamentului.

Cât costă o cafea mică la Târgul de Crăciun din Piața Constituției. E...

Motivul pentru care avioanele nu zboară în linie dreaptă. De ce rutele lor...

Corelativ, la încetarea stării de urgenţă îşi vor înceta aplicabilitatea şi măsurile dispuse pe durata stării de urgenţă, inclusiv cele privind restricţiile şi limitările drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”, a completat specialistul.

În concluzie, instituirea stării de alertă este, teoretic, una dintre posibilităţile la îndemâna autorităţilor, prin care s-ar putea corela relaxarea restricţiilor din perioada stării de urgenţă cu necesitatea menţinerii responsabilităţii statale în ceea ce priveşte controlul situaţiei de urgenţă şi, în final, eliminarea riscurilor determinate de epidemie.

Starea de urgenţă a fost instituită pe întreg teritoriul ţării pe 16 martie şi a fost prelungită de preşedintele Iohannis, ulterior, până pe 14 mai, inclusiv.

Declarațiile lui Klaus Iohannis

„Starea de urgenţă nu va fi prelungită. În acest fel, data de 14 mai va fi ultima zi în care mai avem stare de urgenţă în România. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra într-o aşa numită stare de alertă (…) ne vom putea mişca în interiorul localităţii unde avem treabă, dar fără exagerări. Deplasările să se facă atunci când sunt necesare, dar nu vom mai fi obligaţi să declarăm unde mergem”. 

Imagine de Mabel Amber de la Pixabay