Curs valutar 16 februarie 2019. Românii au crezut că e o eroare. Câți lei a ajuns 1 euro

Vești importante pe piața valutară, iar ziua de sâmbătă debutează cu o mare supriză financiară. Cu toate că analiștii financiari sunt de părere că ne putem aștepta la o depreciere accentuată a leului, în acest an, iată că euro scade ușor.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,7383 lei/euro, 4,2016 lei/dolar, 4,1734 lei/franc elveţian. Leul atinge cea mai ridicată valoare, comparativ cu euro, din 31 ianuarie 2018. Aurul atinge cel mai ridicat nivel din iulie 2016.

Euro scade la 4,73 lei, faţă de 4,74 lei, cursul anunţat ieri de BNR. Pe 25 ianuarie, euro a atins cel mai ridicat nivel din istorie în faţa leului: 4,7648 lei/euro.  Moneda europeană a început să crească după Crăciun. Pe 24 decembrie, euro a scăzut la cea mai mică valoare din 13 septembrie 2018 în faţa leului: 4,6413 lei/euro.

Băncile comerciale au anunţat pe 14 februarie cursuri de schimb pentru euro, la vânzare, între 4,76 lei şi 4,81 lei, informează economica.net.

Dolarul scade la 4,20 lei, faţă de 4,21 lei, cursul anunţat ieri de BNR când a atins cea mai ridicată valoare din 21 aprilie 2017 (4,2456 lei/dolar). Maximul istoric în faţa monedei naţionale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.

Aurul a crescut la 177,9108 lei şi a ajuns la cel mai ridicat nivel din 11 iulie 2016 (178,0291 lei pentru un gram).

”Context caracterizat prin volatilitate pe pieţele financiare internaţionale”

Sunt inevitabile şi alte măsuri fiscale severe în 2019, potrivit unui raport al Băncii Transilvania (BT) semnat de Andrei Rădulescu, economistul senior al băncii.

„Pentru 2019 sunt semnale de consolidare fiscal bugetară, după relaxarea din ultimii ani, care a determinat intensificarea deficitului (cu riscul depășirii pragului de 3% din PIB, prevăzut în Pactul de Stabilitate și Creștere)”, spune raportul BT.

Evoluția leului a fost „determinată, în principal, de provocările din sfera echilibrelor macroeconomice şi de incertitudinile de politică economică pe plan intern, într-un context caracterizat prin volatilitate pe pieţele financiare internaţionale”, a mai explicat Andrei Rădulescu, într-o declaraţie dată pentru Agerpres.

România a înregistrat în 2018 cele mai ridicate niveluri ale deficitului de cont curent (4,8% din PIB) dintre ţările regiunii membre ale Uniunii Europene, situându-se, totodată, pe primele locuri la nivelul UE şi la deficitul bugetar (3% din PIB), remarcă raportul BT.