De ce nu plouă cu grindină în București, deși ANM anunță asta în fiecare zi. Secretul pe care autoritățile îl ascund de bucureșteni

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Administrația Națională de Meteorologie a anunțat, aproape în fiecare zi, că bucureștenii vor avea parte nu numai de vijelii, averse și descărcări electrice, ci și de grindină. Numai că fenomenul extrem de periculos nu și-a făcut simțită prezența, din fericire, însă toți care urmăresc cu atenție avertismentele ANM s-au întrebat care motivul pentru care grindina anunțată a fost doar… pe hârtie.

Directorul Sistemului Antigrindină a declarat la Digi24 că au fost lansate cu succes 16 rachete antigrindină, dar a explicat că în spatele acestor celule asupra cărora s-a acţionat s-a format o super-celulă, în zonă neprotejată, unde nu sunt instalaţii de lansare, care a ajuns la 12.500 m.

„La o înălţime foarte mare, în această situaţie, forţa acestei super celule era echivalentă cu două bombe de la Hiroshima”, a spus Gheorghe Căunei-Florescu.

Au fost lansate 16 rachete antigrindină

Directorul Sistemul Antigrindină a precizat că au fost lansate 16 rachete antigrindină, că s-a acţionat cu succes asupra unei celule care se deplasa, la 15.45 dinspre Bucureşti spre Prahova, la o altitudine de 457 minim.

„În spatele acestei celule, în zona neprotejată, unde nu avem instalaţii de lansare, s-au dezvoltat mai multe celule transformate într-o super-celulă, care a ajuns la 12.500 metri şi, intrând în zona protejată, deja acolo era grindină de mărime de 7,6 cm, cu 61 kg pe metru pătrat. La o înălţime foarte mare, în această situaţie, forţa acestei super-celule era echivalentă cu două bombe de la Hiroshima. Nu exagerez”, a mai spus Gheorghe Căunei-Florescu.

În România sunt instalate 61 de puncte de lansare de rachete antigrindină. Căderile de grindină se numără printre cele mai costisitoare fenomene meteo, producând pagube extrem de mari. Conform datelor Comisiei Europene, s-a observat încă din anii ’50 o tendință în creștere a căderilor de grindină, în special în Europa de Est. Însă, vorbind de evenimente meteo care se manifestă pe o scară mică, estimarea acestora este extrem de incertă, întrucât nu pot fi prevăzute în tendințele climatice globale sau regionale, informează jurnaluldeafaceri.ro.