Eco-anxietatea schimbă modul în care tinerii privesc viitorul. Tot mai mulți ezită să aibă copii sau să-și facă planuri pe termen lung

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Tot mai mulți tineri spun că schimbările climatice le influențează profund felul în care privesc viitorul. Potrivit Anadolu Agency (AA), fenomenul numit eco-anxietate poate provoca teamă, tristețe, neputință și chiar îi determină pe unii să se întrebe dacă mai are sens să aibă copii sau să își construiască o carieră pe termen lung.

Ce este eco-anxietatea?

Specialiștii folosesc termenul de eco-anxietate pentru a descrie stresul și neliniștea provocate de schimbările climatice. Potrivit cercetătoarelor Emma Lawrance și Jessica Newberry Le Vay, de la Imperial College London, această stare reprezintă, în general, o reacție firească la criza climatică și nu este, în sine, o boală psihică. Totuși, ea poate deveni problematică atunci când începe să afecteze viața de zi cu zi, provocând tulburări de somn, dificultăți de concentrare și influențând decizii importante privind viitorul.

„Mulți tineri ne spun că viitorul pare amenințat de schimbările climatice. Unii nu mai sunt convinși că este bine să aducă pe lume copii, iar alții nu știu dacă vor putea trăi și munci așa cum își doresc”, au explicat cele două cercetătoare.

Datele arată o îngrijorare climatică tot mai mare

Cel mai recent raport UNICEF privind riscurile climatice pentru copii arată că aproximativ 1,5 miliarde de copii sunt expuși unor valuri de căldură tot mai severe, iar 1,2 miliarde se confruntă cu temperaturi extreme.

Un studiu realizat de European Youth Portal a constatat că 75% dintre tinerii participanți se tem de viitor, iar 85% sunt cel puțin moderat îngrijorați de schimbările climatice.

În același timp, un studiu publicat în 2021 în revista The Lancet Planetary Health, care a analizat opiniile a 10.000 de tineri din zece țări, a arătat că 59% sunt foarte sau extrem de îngrijorați de schimbările climatice. Peste 45% au declarat că aceste sentimente le afectează viața de zi cu zi, iar aproape 39% spun că ezită să aibă copii.

„Nu este corect”

Psihoterapeuta Caroline Hickman, lector la Universitatea din Bath, spune că adevărata sursă a suferinței nu este doar schimbarea climei, ci și sentimentul că adulții și autoritățile nu fac suficient pentru a proteja generațiile tinere.

„Mulți copii și tineri spun pur și simplu: «Nu este corect. Noi trebuie să suportăm consecințele, deși nu noi am provocat această situație»”, a explicat ea.

Potrivit specialistei, eco-anxietatea este însoțită adesea de sentimentul de abandon din partea instituțiilor care ar trebui să ofere protecție.

Nivelul de eco-anxietate diferă de la o țară la alta și este mai ridicat în regiunile vulnerabile la schimbările climatice sau în comunitățile sărace. Un studiu realizat în Filipine a arătat că persoanele care trăiesc în locuințe nesigure sau au fost afectate direct de dezastre climatice manifestă niveluri mai ridicate de anxietate.

Sondajul publicat în The Lancet Planetary Health a identificat Filipine drept țara cu cel mai ridicat nivel de îngrijorare, unde 92% dintre respondenți consideră că viitorul este înfricoșător. La polul opus s-a aflat Finlanda, însă chiar și acolo 56% dintre participanți au exprimat aceleași temeri.

Imaginile din mediul online amplifică stresul

Experții spun că tinerii nu trebuie să treacă personal printr-un incendiu de vegetație sau o inundație pentru a fi afectați psihologic. Imaginile distribuite rapid pe rețelele sociale îi fac să simtă că astfel de pericole îi pot lovi oricând.

Neurocercetătoarea Burçin Ikiz avertizează că expunerea repetată la temperaturi extreme, poluare și știri despre dezastre climatice poate influența dezvoltarea creierului copiilor și adolescenților, afectând atenția, memoria și capacitatea de învățare.

Specialiștii consideră că adulții nu ar trebui să minimalizeze aceste temeri. În schimb, recomandă discuții deschise, educație și implicarea tinerilor în acțiuni concrete pentru protejarea mediului, astfel încât sentimentul de neputință să fie înlocuit de unul de implicare și speranță pentru un viitor mai bun.

CITEȘTE ȘI:  Ultima barieră împotriva taifunurilor este în pericol. Cum încearcă filipinezii să salveze pădurile de mangrove

Marele Zid Verde al Chinei încetinește înaintarea deșertului. Cercetătorii avertizează că lupta este departe de a fi câștigată