Marele Zid Verde al Chinei încetinește înaintarea deșertului. Cercetătorii avertizează că lupta este departe de a fi câștigată

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Uriașul proiect ecologic al Chinei, cunoscut drept „Marele Zid Verde”, a reușit să reducă extinderea deșertificării după aproape cinci decenii de muncă. Cu toate acestea, oamenii de știință avertizează că succesul nu este definitiv, iar menținerea rezultatelor va necesita investiții și eforturi susținute timp de multe decenii, relatează Associated Press.

Cum a reușit China să oprească înaintarea deșertului

De aproape 50 de ani, milioane de muncitori plantează arbuști și construiesc așa-numitele „table de șah din paie” în deșerturile din nordul Chinei. Metoda presupune înfigerea unor tulpini de paie sau bambus în nisip, formând o rețea pătrată care stabilizează dunele și reduce efectele vântului. În centrul fiecărui pătrat sunt plantați puieți, irigați ulterior prin sisteme speciale.

Această tehnică a devenit simbolul programului „Three-North Protective Forest Program”, cunoscut la nivel internațional drept „Marele Zid Verde al Chinei”, lansat în 1978 pentru a combate deșertificarea.

Potrivit autorităților chineze, pădurile create prin acest proiect acoperă în prezent aproximativ 500.000 de kilometri pătrați, iar suprafața terenurilor afectate de deșertificare scade cu peste 1.000 de kilometri pătrați anual.

Rezultate vizibile, dar și provocări uriașe

Specialiștii spun că succesul proiectului se datorează atât muncii impresionante depuse de comunitățile locale, cât și investițiilor masive ale statului chinez.

„Succesul combaterii deșertificării se datorează muncii oamenilor și unui strop de noroc din partea climei”, afirmă Zhu Jiaojun, cercetător la Academia Chineză de Științe, referindu-se și la creșterea cantităților de precipitații din unele regiuni.

Datele colectate de echipa sa arată că, din anul 2000, suprafața terenurilor afectate de deșertificare s-a redus cu aproximativ 10%, iar zonele grav degradate au scăzut cu peste 40%. În același timp, gradul de împădurire din regiunile incluse în proiect a crescut de la aproximativ 5% în 1978 la 14% în 2022.

Una dintre persoanele care au contribuit la aceste rezultate este Yin Yuzhen, în vârstă de 60 de ani. Ea povestește că, în urmă cu patru decenii, furtunile de nisip erau atât de puternice încât vizibilitatea devenea aproape imposibilă.

„Acum putem vedea soarele. Putem vedea verdeața în depărtare. Putem vedea drumul”, spune femeia, care continuă să îngrijească arborii împreună cu familia sa.

Cercetătorii avertizează că lupta nu s-a încheiat

Experții Organizației Națiunilor Unite subliniază însă că ecosistemele restaurate au nevoie de monitorizare și întreținere permanentă. Succesul depinde de factori precum disponibilitatea apei, sănătatea solului și implicarea comunităților locale.

„Restaurarea terenurilor are șanse mult mai mari de reușită atunci când populația locală beneficiază și din punct de vedere economic”, explică Barron Joseph Orr, cercetător-șef al Convenției ONU pentru Combaterea Deșertificării.

Aceeași idee este susținută și de organizațiile de mediu din China, care colaborează cu fermierii și crescătorii de animale pentru ca protejarea naturii să nu intre în conflict cu dezvoltarea economică.

Marea provocare, spun cercetătorii, va fi menținerea rezultatelor în momentul în care investițiile și intervenția umană se vor reduce.

„Aceasta este întrebarea care ne preocupă cel mai mult și, în același timp, cea mai mare provocare”, afirmă Zhu Jiaojun.

Pentru Yin Yuzhen, răspunsul este simplu și ține de responsabilitatea generațiilor viitoare: „Trebuie să-i învățăm pe tineri să iubească acest Pământ. Dacă îl iubim din toată inima, natura ne va răsplăti cu aceeași iubire.”

CITEȘTE ȘI:

Un nou sistem bazat pe inteligență artificială promite scanări complete ale corpului în mai puțin de un minut

Cea mai mare cameră digitală din lume începe să fotografieze Universul! Urmează un proiect amplu care va dura 10 ani