Femeia bucureșteancă între războaie

Pentru că obișnuim să povestim aici în special de Bucureștiul cafenelelor, localuri pe care femeile nu ”se cădea” să le frecventeze în anii ’20-’30, se cuvine să ne aplecăm o privire mai atentă și asupra sexului frumos de acum 100 de ani.

Faptul că nu își însoțeau soții sau amanții la cafenele nu înseamnă că femeile interbelice nu aveau o viață socială foarte vibrantă. Acestea erau obișnuite ale marilor magazine de haine de pe Magheru și își petreceau mare parte din timp (măcar două zile pe săptămână, pentru o doamnă bine a epocii) la coafor.

Un alt loc magic pentru femeia de acum 100 de ani este crotoria. Fiecare damă avea favorita ei și business-ul modificatului și creatului de haine era înfloritor. În acele timpuri, în București, croitoreasa era considerată de aproape toate clientele prietenă apropiată și confidentă sigură. Te face să te întrebi câte lucruri trebuia să țină minte bietele croitorese!

Cine este Anna Török, soția lui Florin Piersic. Cei doi au trăit o...

Designerul Mihai Albu, diagnosticat cu CANCER. „Voi lăsa timpul să-mi vindece rănile, chiar...

Un singur lucru era diferit în viața unei femei, față de astăzi: curele de slăbire. Nu cumva să credeți că nu existau. Nu, nu, erau acolo, bine mersi. Dar faptul că standardele feminine ale epocii erau un pic mai liberale, în ceea ce privește greutatea considerată acceptabilă mai ales, făcea ca dietele să fie mult mai lejere. Ca să-și păstreze formele voluptuoase și să nu devină obeze de-a dreptul, vechile bucureștence puteau fi nevoite, bietele de ele, să țină o dietă strictă cu trei mese pe zi, fiecare compusă din ciorbă de fasole cu afumătură la felul 1 și o ceafă de porc cu cartofi prăjiți, plus desert, la alegere.

Foarte important este faptul că anii ’30 au fost cei care au marcat și la noi o amplificare a mișcării pentru drepturile femeilor, iar femeile bucureștence erau extrem de implicate civic în acest domeniu.

Material realizat în cadrul „București-Centenar”- Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic