Fenomenele meteo extreme din România vin cu urmări grave. Climatologii lansează o ipoteză bulversantă: cum poate să arate țara noastră în viitor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Fenomenele meteo extreme au făcut ravagii în mai multe zone din România. Furtunile puternice au rupt copaci din rădăcini, au smuls acoperişurile caselor şi au distrus hectare întregi de culturi. Climatologii atrag atenţia că aceste episoade vor fi din ce în ce mai distructive dacă nu se vor lua măsuri rapide. 

Ciclonul care a făcut ravagii în Europa a lovit judeţele Constanţa şi Ialomiţa. În doar câteva minute, temperaturile au scăzut brusc de la 34-35 de grade la doar 19-20 de grade.

Și în Tecuci rafalele puternice de vânt au smuls acoperişurile mai multor case. Zeci de copaci au fost puşi la pământ.

CITEȘTE ȘI: TORNADELE PUN STĂPÂNIRE PE ROMÂNIA, IAR METEOROLOGII ANM AU FĂCUT ANUNȚUL! CE SE ÎNTÂMPLĂ CU VREMEA ÎN URMĂTOARELE ZILE PE TOT TERITORIUL ȚĂRII

În Matca, cel mai mare bazin legumicol din ţară, vântul de 90 de kilometri pe oră a distrus hectare întregi de solarii.

„Recolta nici n-am apucat să o culegem. Se vede, nu trebuie să mai vorbim noi… darâmat din capăt în capăt, jumătate de hectar de solar”, a povestit un agricultor.

Climatologii trag un semnal de alarmă

„Aerul rece a venit şi a împins aerul foarte cald, ori asta a însemnat inclusiv iniţierea de furtuni şi ele au fost cu atât mai puternice cu cât au avut la bază o cantitate mai mare de energie şi aici fac legătura cu schimbarea climei. Avem de a face cu un fond al încălzirii globale care alimentează cu mai multă căldură, cu mai mulţi vapori de apă toate aceste sisteme de vreme şi instabilităţile şi sistemele care aduc valuri de căldură”, a declarat Roxana Bojariu, climatolog.

Mai mult, climatologul a atras un semnal de alarmă și a explicat faptul că vremea extremă este o urmare a încălzirii globale. În cazul în care nu se vor lua măsuri în acest sens, Roxana Bojariu spune că fenomenele vor fi din ce în ce mai distructive.

„Deşertificarea este un proces compex, înseamnă degradarea solului în aşa fel încât să nu mai crească vegetaţie. Există un efect şi al schimbării climei şi asupra ecosistemelor, inclusiv a pădurilor. Temperatura creşte în toate anotimpurile şi creşte şi pe etaje altitudinale şi asta înseamnă că tipurile de specii, de arbori care populează o anumită zonă se urcă mai sus, la altitudine mai mare. Alte specii nu pot să urce la infinit şi acele specii dispar şi aduc după sine modificări în tot ecosistemul. Pot să dispară anumite specii.  Zona alpină nu are unde să se deplaseze mai sus şi atunci pierzi floră şi faună din zona alpină, nu doar în Carpaţi, în Alpi. Sunt anumiţi vectori de agenţi patogeni care îşi modifică arealul, vin din zonele mai clade spre nord, e cazul a unor tipuri de ţânţari sau a unor păsări care sunt răspunzătoare pentru transmiterea West Nile”, a continuat aceasta.