Legendele urbane susţin că… Ce ascund tunelurile secrete de sub Focşani: “Nimeni nu a mers până la capăt…”

Publicat: 11/11/2017 | 00:00

O parte a oraşului Focşani a fost construită pe ruinele caselor naţionalizate, ruine care au lăsat în urmă, în unele cazuri, adevărate cratere. În câteva din cartierele Focşaniului, blocurile au fost ridicate în locurile unde, cândva, erau case şi din care, după demolare, au rămas beciurile. Beciuri lungi de zeci de metri, înalte, la al căror capăt era greu de ajuns. Legendele urbane vorbesc despre o reţea de tuneluri secrete, iar dovezi ale vieţii „subterane” apar uneori când se mai fac construcţii sau reabilitări. CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA, vă prezintă, în exclusivitate, povestea tunelurilor secrete de sub Focşani. (VEZI ŞI: Există un sat din România unde tinerele învaţă să fie gospodine. Şcoala de neveste)

Se mai surpă o stradă, un trotuar, mai apare un hău, parcă de nicăieri. Dar nu există multe dovezi palpabile legate de viaţa subterană a Focşaniului vechi – mai mult sau mai puţin secretă. Ceea ce s-a descoperit, de-a lungul timpului, nu a fost conservat, iar informaţii despre tunelurile existente în trecut sunt puţine. Tuneluri existau cu sutele în Focşaniul de altădată, deşi nu se cunoaşte cu precizie pentru ce au fost construite. (CITEŞTE ŞI: Povestea cutremurătoare a unui bogătaş din Lugoj. L-a visat pe Arsenie Boca, şi-a donat întreaga avere şi…)

„Până la Mica Unire, este posibil ca beciurile să fi fost folosite cu dublu scop. Pentru că pe atunci mărfurile erau impozitate în două puncte, se poate să fi fost folosite pentru ascunderea acestora. Cu siguranţă, lumea avea tot interesul să ascundă. Şi, până la urmă, contrabanda poate era şi încurajată. Mai venea un negustor, se ridica nivelul economic. Este posibil să fi existat un astfel de beci chiar şi sub Vamă. Contrabanda s-a făcut înainte de Mica Unire, când se folosea alfabetul chirilic, şi, chiar dacă ar fi în Arhive adrese sau sesizări pe această temă, ar fi scrise în chirilică şi este greu de tradus. Cunosc alfabetul chirilic, dar trebuie să lucrezi zilnic cu el ca să nu uiţi, este foarte complicat ”,  spune Marian Florin Dîrdală, inspector superior la Serviciul Judeţean Vrancea al Arhivelor Statului, pentru CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA. Dîrdală este pasionat de secretele Focşaniului vechi şi a studiat zeci de documente pentru a avea informaţii cât mai concrete şi corecte.

Legătura dintre cârciumi şi tuneluri

Dar, la fel de bine cum se pot face supoziţii legate de o viaţă secretă, în acelaşi timp este posibil ca beciurile să fi fost – în marea lor parte – doar construcţii banale în gospodării.

„Cred că beciurile erau folosite în special pentru păstrarea celor necesare unei familii: în funcţie de puterea economică, proprietarul decidea dacă îşi poate face un beci, ce dimensiune va avea şi aşa mai departe. Depinde, poate era vorba de un comerciant de vinuri, sau de carne şi atunci avea nevoie de un spaţiu de depozitare mai mare. Pentru că vorbim de o perioadă în care nu existau frigidere. Gheaţa pentru cârciumi, de exemplu, era adusă iarna, probabil de la Dunăre, şi păstrată în beciuri. Dacă tu, în cârciumă, nu aveai vara gheaţă, îţi pierdeai clienţii şi dădeai faliment. La acea vreme oraşul era plin de cârciumi”, mai spune inspectorul Florin Dîrdală. (VEZI AICI: S-a ”întors în timp” cu 100 de ani! A construit în Ialomiţa o casă din pământ şi paie exact ca…)

Jumătate din populaţia Focşaniului din anii ‘30 încăpea în subteran

Dar pentru că nu a fost ţinută o evidenţă clară a tunelurilor descoperite şi astupate, este greu de stabilit dacă şi, mai ales, ce a rămas în urmă. Se pot face doar supoziţii, comparând arhitectura actuală a oraşului cu cele câteva informaţii despre poziţia beciurilor vechi. Mai ales că nu există în Vrancea nicio hartă completă a tunelurilor şi beciurilor care au fost cândva. Ceea ce se ştie cert e că, în anii 30, exista „un tablou” cuprinzând „beciurile, băşcile (un fel de încăperi subterane, n.r.) şi subsolurile” din oraş, împreună cu planul acestuia, „împărţit în sectoare şi în care băşcile sunt marcate cu puncte galbene, beciurile cu puncte albastre, iar subsolurile cu verde”. (NU RATA, AICI: În urmă cu 15 ani, s-a catapultat dintr-un MIG, iar azi… Povestea celui mai experimentat pilot militar din România)

În acea perioadă, când oficialităţile oraşului se pregăteau pentru apărarea locuitorilor – dat fiind că războiul era o ameninţare clară, s-a calculat câte persoane puteau fi adăpostite în beciuri. Astfel, avându-se în vedere câte 4.000 de metri cubi de „aier pentru fiecare persoană”, toate spaţiile subterane din Focşani puteau adăposti aproximativ 14.000 de suflete, din cele 30.000 câte erau în Focşani. În documentele aflate la Arhivele Vrancea,  se mai arată că, din totalul de 14.000 de persoane care ar fi putut fi adăpostite în caz de nevoie, cele mai multe ar încăpea în beciuri – 9.000.

Adică un număr imens, de unde şi confirmarea clară a existenţei unor adevărate tuneluri. Pe un tabel pus la dispoziţie de Serviciul Judeţean Vrancea al Arhivelor Statului – datat 25 noiembrie 1933, beciurile sunt contabilizate nu numai ca număr, ci sunt date şi alte particularităţi: numele şi „pronumele” proprietarului, poziţie, lungime, lăţime şi înălţime.

“Nimeni nu a mers până la capăt…”

„Tot oraşul a fost construit prin astuparea întregii reţele de beciuri care au aparţinut gospodăriilor ridicate în trecut de focşăneni. Lângă Comisariat, acolo unde, pe vremuri, era partea de Sud a oraşului, erau zeci de beciuri. Am prins perioada demolărilor pe când eram copil. Şi îmi aduc aminte că după demolări rămâneau găuri în pământ, în care intram. Nimeni nu a mers până la capăt, copiii mergeau maxim cinci metri prin acele tuneluri şi se întorceau cu fel de fel de poveşti legate de ceea ce au găsit sau au văzut. Nu mergeau mai mult de câţiva metri, le era frică”, îşi aduce aminte Florin Dîrdală. (VEZI ŞI: VIDEO EXCLUSIV. Plăteşte şi 30 de mii de euro pentru a personaliza un ”monstru”. El este regele tirurilor! Are cele mai frumoase camioane din România)

Şi, dacă este să ne luăm după tabelurile întocmite în anii 30, pe unele străzi ale oraşului erau zeci de beciuri, ca de exemplu pe Brăilei, pe fosta Stradă Mare a Unirei (azi Mare a Unirii), Cuza Vodă, fosta stradă Carol (azi Bulevardul Unirii), sau I.C. Brătianu (azi Republicii). Marea majoritate a beciurilor inventariate în anii 30 erau lungi de câţiva metri, undeva între 5 şi 15. Înălţimea acestora varia, de la 2 metri şi jumătate, până la 3 sau 4. Cu toate acestea, existau şi câteva beciuri mai înalte – chiar de 10 metri.

Dar, pe lângă acestea, în Focşaniul vechi existau şi beciuri de dimensiunea unei garsoniere. Pe Strada Amorţitu, aflată în zona de nord a oraşului vechi, se aflau amplasate câteva astfel de beciuri, ale căror dimensiuni aveau în jur de 20 de metri lungime şi chiar mai mult. Per total, în Focşaniul vechi au fost contabilizate peste 10 astfel de adevărate încăperi subterane, cele mai multe fiind amplasate pe actuala Stradă Oituz, dar şi pe Strada Mare a Unirii şi pe Vrancei. De altfel, pe Strada Oituz au şi fost descoperite beciuri la aproape fiecare săpătură, dovezi în acest sens fiind fotografiile existente la Muzeul de Istorie. (CITEŞTE AICI: A avut o viaţă de film. Secretele unuia dintre cei mai cunoscuţi avocaţi români: A fost fotbalist de top, viceprimar şi… şef de cooperativă)

“Există legende urbane, cu muncitori care au găsit pe şantiere gropi fără fund”

Însă în Focşaniul de altădată existau şi trei beciuri care, ca dimensiune, ar putea fi comparate cu un apartament mai modest. Cel mai mare beci – de 40 metri lungime, 6 metri lăţime şi 3,5 înălţime, se afla pe Strada Mare a Unirei, la numărul 386, în actele vremii proprietarul fiind indicat în persoana lui Nică Tătaru. Altă hrubă considerabilă în acele vremuri era sub Gară, având 31 metri lungime, 41 lăţime şi peste 2 metri înălţime.

„Eu aş fi văzut altfel oraşul, cu blocurile construite în jurul caselor, nu le-aş fi demolat. Aş fi făcut blocurile pe margine, unde sunt acum livezile. Nu ştiu de unde era mania asta cu agricultura, de au păstrat acele livezi. La acel moment, beciurile erau ultima lor problemă, nu a stat nimeni să le inventarieze sau să se gândească să le conserve. Există legende urbane, cu muncitori care au găsit pe şantiere gropi fără fund, atunci când se construiau blocurile. În Focşani sunt doar trei beciuri vechi conservate acum, din cauza lipsei de fonduri. Unul singur este conservat de stat, cel din Piaţa Unirii, de a cărui existenţă se bănuia. Abia la săpături au găsit acest beci”, ne-a explicat inspectorul superior Dîrdală.

La momentul în care Piaţa Unirii a fost reabilitată, au fost descoperite mai multe  beciuri, însă doar unul singur a fost păstrat: „Trepte de Istorie”. Autorităţile asigură că oraşul este unul sigur şi că gropile – chiar şi cele descoperite în anii 50 ar fi fost astupate în totalitate, dar mărturii scrise în acest sens nu există. (VEZI AICI: Un consultant financiar dă ponturi. Îi învaţă pe români cum să facă bani: ”E simplu! Trebuie doar să…”)

Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la pont@cancan.ro sau pe Whatsapp la 0741 CANCAN (226.226)

NICOLETA CRISTEA
Citește și...