Mihail Pautov povestește cum a recunoscut un AVC în propria familie. Semnele pe care trebuie să le știm: „Fiecare minut va conta enorm”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Medicul Mihail Pautov povestește că s-a confruntat recent cu un accident vascular cerebral chiar în propria familie. Faptul că a recunoscut imediat semnele și a sunat la 112 a făcut, spune el, diferența dintre riscul unor sechele și recuperarea completă. Pornind de la această experiență personală, medicul explică simplu cum putem recunoaște un AVC și de ce nu trebuie să așteptăm nici măcar câteva minute în speranța că simptomele vor trece.

Mihail Pautov, față în față cu un AVC în propria familie

Poți să cunoști în teorie semnele unui accident vascular cerebral, dar lucrurile capătă o cu totul altă greutate atunci când persoana aflată în pericol este cineva din propria familie. Mihail Pautov spune că a trecut recent printr-o asemenea experiență și că recunoașterea rapidă a simptomelor a avut un rol esențial în finalul fericit.

„Recent am fost pus în situația de a recunoaște un AVC în propria familie, iar faptul că știam semnele a făcut diferența dintre un om care probabil rămânea cu sechele și un om care și-a revenit și a plecat din spital, după câteva zile de internare, complet recuperat. Sistemul competent a venit în întâmpinare și asta face să pot povesti această întâmplare cu final fericit.”

Medicul se afla acolo chiar în momentul în care s-a produs accidentul. Spune că i-au fost suficiente numai câteva secunde pentru a înțelege ce se întâmplă. A așezat pacientul într-o poziție de siguranță și a sunat imediat la 112, descriind simptomele.

„În ziua accidentului, împrejurările, și o bună doză de noroc, au făcut să fiu acolo. Am recunoscut ce se întâmplă în primele zece secunde de când am văzut pacientul, am putut să îl așez într-o poziție de siguranță, am sunat la 112 și am descris pe loc, cu lux de amănunte, fiecare semn.”

Mai puțin de 45 de minute de la apelul la 112 până la tromboliză

Din acel moment a început o cursă contra cronometru. Potrivit medicului, ambulanța a ajuns în mai puțin de zece minute, iar pacientul a fost transportat rapid la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca. Au urmat consultul neurologic, tomografia cerebrală și începerea tratamentului.

„Ambulanța a ajuns în mai puțin de zece minute. În următoarele zece, pacientul era la Spitalul de Urgență Floreasca. La mai puțin de zece minute de la sosirea în spital se făcea tomografia cerebrală la indicația medicului neurolog, iar la mai puțin de zece minute după tomografie era deja instituit protocolul de tromboliză. Cu totul, de la apelul telefonic până la tromboliză au trecut sub 45 de minute.”

Pautov subliniază și rolul sistemului medical. Rapiditatea intervenției a fost posibilă, spune el, datorită programului destinat tratării AVC-ului acut și oamenilor care au știut ce trebuie făcut în fiecare etapă.

„Asta nu s-a întâmplat din pură întâmplare, ci pentru că în România există un program național pentru tratamentul AVC-ului acut și pentru că de la dispecerat până la neurolog au lucrat oameni care știu exact ce au de făcut. Asta trebuie spus, în special într-o țară în care vorbim mai mult despre ce nu merge.”

Ce este tromboliza și de ce timpul este atât de important

În cazul unui AVC ischemic eligibil pentru această procedură, tromboliza urmărește dizolvarea cheagului care blochează circulația sângelui către o regiune a creierului. Pautov explică faptul că există o fereastră limitată de timp în care acest tratament poate fi administrat, de regulă până la patru ore și jumătate de la debutul simptomelor.

„Tromboliza e o procedură de urgență care se face, de regulă, în primele patru ore și jumătate de la primele semne. Se administrează intravenos, sub urmărire medicală, o substanță foarte puternică, capabilă să dizolve cheagul care a blocat artera din creier și a produs accidentul vascular.”

Însă existența medicilor, a ambulanțelor și a tratamentelor nu este suficientă dacă primul pas întârzie. Iar primul pas se petrece, de cele mai multe ori, în afara spitalului: cineva trebuie să observe că ceva este în neregulă și să sune la 112.

„Toată rețeaua asta se pune în mișcare abia după ce cineva sună la 112. Dacă nimeni nu recunoaște ce se întâmplă, nu contează cât de bun e spitalul.”

Greșeala care poate costa timp prețios: „Îl duc să se întindă puțin”

Un AVC poate fi confundat cu alte stări. O persoană începe să vorbească ciudat, pare dezorientată, amețită sau nu își mai controlează bine o parte a corpului, iar cei din jur pot crede că este obosită, că a consumat alcool sau că are nevoie doar să se odihnească.

Pautov avertizează că așteptarea poate avea consecințe grave. În loc să îi dăm persoanei apă sau să o trimitem în pat pentru a vedea dacă „își revine”, trebuie să tratăm apariția bruscă a semnelor caracteristice drept o urgență.

„Nu sunt puține cazurile în care oamenii apropiați confundă semnele unui AVC cu beția, cu demența, cu lipsa de somn, cu o amețeală sau cu o simplă durere de cap. Îl duc pe om să se întindă puțin, îi dau un pahar cu apă și așteaptă să treacă. Între timp, în creier se pierd aproximativ un milion nouă sute de mii de neuroni în fiecare minut în care nu se face nimic.”

Cum recunoaștem rapid un AVC: regula AVC-T

Pentru a reține mai ușor principalele semne, medicul propune formula AVC-T, echivalentul ușor de memorat al acronimului englezesc FAST: Face, Arm, Speech, Time.

Prima literă, A, vine de la asimetria feței

Modificarea poate fi vizibilă imediat, mai ales dacă îi cerem persoanei să zâmbească.

„A vine de la Asimetria feței. Fața se schimbă și o vezi. E căzută pe o parte, colțul gurii atârnă, iar dacă îi ceri omului să zâmbească, zâmbetul iese strâmb, doar pe jumătate de față.”

V de la Vorbire: cere-i să repete o propoziție

Al doilea semn important este modificarea bruscă a vorbirii. Persoana poate să nu mai găsească cuvintele, să pronunțe neclar sau să spună lucruri care nu au sens. Un test simplu este să îi cerem să repete o propoziție.

„V vine de la Vorbire. Nu mai vorbește, vorbește greu, nu pronunță corect sau spune cuvinte fără sens. Cere-i să repete o propoziție simplă și o să vezi imediat că nu poate.”

C de la Căderea unui braț

Un alt test simplu este ridicarea simultană a ambelor brațe. Dacă unul dintre ele nu poate fi ridicat sau începe să cadă, acesta poate fi un semnal de alarmă. Slăbiciunea poate afecta și piciorul de pe aceeași parte.

„C vine de la Căderea unui braț. Cere-i să ridice ambele brațe și să le țină așa. Unul cade, sau nu poate fi ridicat deloc. Același lucru se poate întâmpla și la picior, pe aceeași parte a corpului.”

T de la Timp: nu aștepți să vezi dacă îi trece

Ultima literă este cea care transformă recunoașterea simptomelor într-o acțiune care poate salva viața sau reduce riscul unor sechele: T de la Timp sau Telefon. Dacă apar asemenea semne brusc, apelul la 112 trebuie făcut imediat.

Pautov insistă asupra unui lucru simplu: nu așteptăm zece minute, nu îi dăm persoanei apă și nu vedem mai întâi dacă odihna rezolvă problema.

„T vine de la telefon sau de la Timp, și e litera care contează cel mai mult. Suni acum, nu peste zece minute, nu îi dai apă, nu îl lași să se întindă puțin, nu aștepți să vezi dacă trece. E mult mai bine să suni degeaba și să anulezi după aceea, decât să aștepți și să ajungi prea târziu.”

Formula pe care medicul recomandă să o ținem minte este, așadar, extrem de simplă:

„Asimetrie – Vorbire – Cădere de braț – Timp! AVC-T!”

„În acea zi, în acel moment, fiecare minut va conta enorm de mult”

Experiența prin care a trecut în propria familie îl face pe Mihail Pautov să insiste asupra recunoașterii acestor semne. Nu trebuie să fim medici pentru a observa că fața unei persoane devine brusc asimetrică, că nu mai poate vorbi normal sau că un braț nu mai răspunde cum trebuie. Trebuie însă să știm că acestea pot însemna AVC și că reacția corectă este apelarea imediată a serviciului de urgență.

„Reține semnele astea și să sperăm că nu o să ai nevoie de ele niciodată. Statistica ne spune însă că aproximativ unul din patru adulți face un accident vascular cerebral în cursul vieții, iar dacă punem la socoteală și oamenii din jurul nostru, aproape fiecare dintre noi va fi, la un moment dat, singura persoană din cameră care poate recunoaște ce se întâmplă și poate ajuta real acel pacient în nevoie.”

Iar concluzia medicului rezumă întreaga experiență prin care a trecut:

„Și în acea zi, în acel moment, fiecare minut va conta enorm de mult.”

CITEȘTE ȘI: Te trage curentul sau nu? Mihail Pautov explică de ce celebra vorbă a românilor are un sâmbure de adevăr

Te simți perfect sănătos? Mihail Pautov avertizează: Ce se poate întâmpla în artere fără niciun simptom