Nicușor Dan a promulgat legea: ce se întâmplă cu pensiile private ale românilor, din anul 2026

Legea care reglementează modalitatea de plată a pensiilor private a fost promulgată luni de președintele Nicușor Dan, după adoptarea ei în Camera Deputaților pe 23 decembrie, când actul normativ a fost pus în acord cu decizia Curții Constituționale.

Documentul legislativ marchează finalizarea unei etape întârziate de peste un deceniu.

Nicușor Dan a promulgat legea pensiilor private

Norma era prevăzută încă din arhitectura inițială a reformei pensiilor private, care stabilea că legea privind plata pensiilor trebuia adoptată în 2011, la trei ani după lansarea fondurilor de pensii administrate privat în 2008. Deși a fost mult amânată, legea devine acum parte integrantă a sistemului.

Proiectul legislativ a ajuns la Curtea Constituțională după ce a fost contestat de judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție și de parlamentari ai AUR.

CCR a validat însă legea, cu excepția unui alineat introdus în Senat, care ar fi permis persoanelor diagnosticate cu cancer să primească integral activul acumulat, depășind limita standard de 30% pentru plata unică.

„Este un moment istoric, o etapă care vine să întregească reforma implementată din 2008 și care completează astfel arhitectura sistemului de pensii private din România. Astfel, la intrarea în vigoare a legii vom avea un mecanism de plată validat și robust, care conferă participanților soliditate și predictibilitate pe termen lung. Și nu în ultimul rând, această lege, promulgată în esență în forma propusă de ASF, a fost evaluată și confirmată ca fiind pe deplin conformă cu standardele internaționale și cu bunele practici ale OCDE”, a declarat Dan Armeanu, vicepreședinte ASF.

Proiectul a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară și transmis Parlamentului de Ministerul Muncii în august, în contextul angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la OCDE. Statul român și-a stabilit ca termen oficial pentru aderare sfârșitul anului 2026.

„Prin adoptarea de către Parlament a legii privind plata pensiilor private, în aplicarea deciziei CCR, suntem cu un pas mai aproape de aderarea la OCDE”, afirma recent Luca Niculescu, secretar de stat în MAE și coordonator al procesului de aderare.

Acesta a subliniat că legislația națională a fost analizată în raport cu standardele OCDE, iar adoptarea legii reprezintă o recomandare prioritară.

Ce se întâmplă cu pensiile private ale românilor

Până la intrarea în vigoare a noii legi, participanții la fondurile private au avut la dispoziție doar două variante: retragerea integrală a sumei acumulate sau plata eșalonată pe maximum cinci ani. În paralel, piața pensiilor private a depășit în noiembrie pragul de 200 de miliarde de lei în active, echivalentul a circa 40 de miliarde de euro și peste 11% din PIB.

Conform noilor prevederi, participanții pot solicita o plată unică de până la 30% din activul transferat către fondul de plată, înainte de începerea plăților lunare, care vor fi distribuite pe o perioadă de minimum opt ani. În caz de deces, sumele rămase neîncasate sunt transferate moștenitorilor sub formă de plată unică.

Legea introduce și opțiunea unei pensii viagere, cu plăți lunare fixe calculate actuarial. Moștenitorii pot primi doar tranșele deja cuvenite și neîncasate, restul activului rămânând în fondul de plată.

CCR a subliniat că limitarea accesului la plata integrală nu încalcă dreptul de proprietate, ci urmărește stabilitatea sistemului și asigurarea unor venituri constante pentru beneficiari. Plata integrală este permisă doar dacă activul personal nu depășește echivalentul a 12 indemnizații sociale pentru pensionari, adică 15.372 lei la nivelul actual.

Curtea a respins însă articolul care acorda tratament preferențial exclusiv bolnavilor oncologici, considerându-l discriminatoriu față de alte categorii aflate în situații medicale similare sau mai grave.

CITEŞTE ŞI: Cât câștigi la pensie în funcție de salariu, în 2026. Cum se calculează

Tabel pensii 2026 | Ce pensie ai primi, dacă te-ai pensiona în 2026